Manageri de presă, despre Patreon, donații și alte modele de monetizare a produselor media: „Vrem să devenim o instituție finanțată de cititori”

AMBIȚIE VS. OBSTACOLE

Potrivit ei, administrația companiei intenționează ca, în patru ani, să acopere 30% din buget din abonamente de membri: „Uneori am impresia că este un demers prea ambițios, dar dacă nu am avea astfel de ambiții ne-am expune singuri unui mare pericol - cel de a nu mai fi sustenabili și de a fi nevoiți să reducem la tăcere o instituție media care informează zilnic oamenii”.

Directoarea Interact Media mărturisește că lansarea abonamentelor de membership nu s-a trecut fără mai multe provocări, de la lipsa pe piață a sistemelor de plată recurentă la acea vreme, la reducerea traficului pe site cu 2-3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Irinei Ghelbur, mulți cititori ar fi înțeles că trebuie să plătească pentru a putea citi în continuare materialele Agora.md, „ceea ce nu este deloc intenția noastră. Diferența dintre un sistem de plată pentru conținut și un abonament de membru este că membershipul e o formă de susținere a unei instituții pentru ca aceasta să poată funcționa mai departe și să ofere conținut accesibil pentru toată lumea. În schimb, această instituție oferă diverse beneficii membrilor săi”.

De altfel, cine sunt abonații Agora.md? Irina Ghelbur spune că mai mult de jumătate dintre ei activează în industria IT, iar printre susținători se numără și moldoveni care trăiesc în țară sau peste hotare.

DONAȚII CU SENS

Proiectul media Cu Sens a fost înregistrat oficial în august 2019, iar peste șapte luni redacția deja a publicat primele materiale. Liuba Șevciuc, una dintre fondatoare, susține că nu este sigură dacă redacția ar fi reușit să se lanseze, să producă reportaje și investigații într-un termen atât de scurt dacă nu ar fi avut susținerea cititorilor prin intermediul donațiilor, propunându-le să devină, împreună, „cea mai mare redacție virtuală din țară”. „Din primii bani colectați am cumpărat o cameră video/foto și am închiriat un oficiu. Asta ne-a permis să ne începem activitatea”, își amintește jurnalista.

Până acum, redacția a primit donații unice sau lunare de la circa 200 de persoane. Cea mai mică a fost de 2 dolari, iar cea mai mare – de 5.000 de dolari. O bună parte din susținătorii proiectului sunt cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare. „Chiar și în aceste vremuri grele, când mulți și-au pierdut locurile de muncă, afacerile, noi totuși ne-am bucurat de susținerea donatorilor. Aceștia au continuat să ne ofere sprijin financiar. În mare parte susținătorii noștri donează pentru conținut de calitate. Adică primim donații doar atunci când publicăm un subiect, în special investigații. Ne bucurăm că oamenii înțeleg că informația costă și sunt dispuși să scoată o anumită sumă din buzunarul lor pentru a ne-o da nouă”, mai spune Liuba Șevciuc.

La mijlocul anului trecut, și administrația săptămânalului de investigații Ziarul de Gardă (ZdG) a ales să recurgă la o alternativă de finanțare, fiind vorba mai exact de abonamentele prin Patreon. Asta chiar dacă, spune directoarea Alina Radu, publicația ar fi fost „printre ultimele instituții de presă care au decis să utilizeze această platformă”. Ea își amintește că era inițial sceptică cu privire la o reușită, considerând că piața potențialilor susținători era deja „împărțită” între cei care au ocupat-o mai devreme. „Deci nu am avut așteptări mari, dar am depus efort constant să ne informăm cititorii despre această posibilitate de a ne susține. Cu atât mai plăcut ne-a fost să observăm că ni se alătură cel puțin un nou patron odată la două zile, iar uneori - mai mulți patroni într-o singură zi. La șapte luni de la lansarea contului, suntem siguri că această modalitate merită încercată și regretăm că nu am lansat-o mai devreme”, susține Alina Radu.

Anatolie Eșanu, reporter de investigație ZdG. Sursa foto: ZdG

Cei 144 de patroni ai ziarului donează aproape 1.000 de dolari pe lună. „E o sumă de bani recurentă, care vine permanent, lunar; o sursă de bani transparentă; o sursă financiară constituită din donații mici care nu pot pretinde să controleze politica redacțională. Comunitatea donatorilor este foarte empatică și interesantă în comunicare. Ne ajută nu doar la sustenabilitatea financiară, dar și la măsurarea satisfacției consumatorilor - cei mai mulți patroni ni s-au alăturat în zilele de joi, când lansăm o nouă investigație. Ne ajută să conștientizăm că alternativele de finanțare există, doar trebuie să depunem efort să le identificăm, să le explicăm și să le promovăm”, explică Alina Radu. 

Directoarea ZdG consideră că unor asemenea platforme precum Patreon „le aparține viitorul”. „Am devenit mai încrezători în puterile proprii și în puterea comunității. E ca și un abonament la ziare sau reviste, făcut în secolul trecut, doar că acest tip de plăți recurente este mai ușor de utilizat, mai flexibil, mai ușor de manevrat”, conchide managera publicației.

Aurel Stratan, coordonator de programe Mold-street.com. Sursa foto: Aurel Stratan/Facebook
 

Astfel, în prezent, publicația are abonamente cu perioade de valabilitate de 30 de zile (2 euro în cazul persoanelor fizice și 10 euro pentru persoanele juridice), 3 luni (5 euro și 15 euro, respectiv), 6 luni (8 și 20 de euro) și un an (12 euro și 40 de euro). Redacția implementează și achiziția articolelor „la bucată” - orice text din categoria Premium la preț de 9 lei. „Am lăsat activă și opțiunea de achitare prin transfer, asigurând astfel diversitatea metodelor de plată, care în final a rezultat într-o diversitate de abonați din practic toate sectoarele economiei”, a precizat coordonatorul Mold-street.com.

Deși sunt în creștere, abonamentele constituie mai puțin de 5% din venituri. Majoritatea celor care cumpără informație de pe Mold-street.com sunt cititorii din Republica Moldova, urmați la mare distanță de consumatorii din România, SUA, Germania, Marea Britanie, Italia, fiind vorba de „contribuabili care au nevoie de informații veridice despre economie și cărora le pasă cum este cheltuit banul public”. Cele mai mari venituri din abonamente le asigură persoanele juridice, inclusiv ambasade, organizații internaționale sau bănci,  care reprezintă în jur de 6% din totalul de abonați, dar contribuie cu mai mult de 80% din încasări.

„Interesul pentru știri din business și analize economice este mare și statistica Google și Gemius arată un număr în creștere a vizitatorilor tineri, fapt ce ne bucură, deoarece aceștia sunt viitorii specialiști, manageri de întreprinderi și proprietari de afaceri. Dacă vom păstra legăturile cu generația tânără, baza de abonați va crește cu certitudine (la fel ca și volumul de publicitate). Pentru ei, însă, Mold-street.com are nevoie de o versiune mobilă, cu sistem de abonare adaptat la mobil, mai ales că peste 70% din cititorii noștri intră de pe smartphone și tabletă”, concluzionează Aurel Stratan.

„Cu siguranță, desemnarea procentuală este eficientă și utilă. Și nu e vorba doar despre beneficiile financiare (de altfel, contribuțiile sunt modeste). Ceea ce e cu adevărat de apreciat este educarea societății ca să contribuie conștient la susținerea presei. Atunci când un cetățean redirecționează cele 2% din impozitele sale către TV8, e un semn clar că această persoană ne apreciază munca, înțelege că avem nevoie de susținere morală și financiară și ni le oferă”, a spus Mariana Rață.

Corina Cepoi, directoarea reprezentanței Internews în Republica Moldova, organizație care contribuie la dezvoltarea presei de la noi, susține că instituțiile media ar trebui să experimenteze mai multe forme de susținere a presei și că redacțiile nu pot evita evoluțiile pieței care au loc în lume, în cazul în care vor să se dezvolte.

„Nu poți să vezi toată lumea dezvoltându-se sau mișcându-se înainte și tu să rămâi cu niște mecanisme de susținere vechi. Se schimbă și modalitatea de consum de presă, se schimbă platformele pe care se consumă materialele de presă, deci trebuie schimbată și modalitatea de susținere a presei. E logic. Mai ales că în condițiile actuale, publicitatea în unele țări a scăzut foarte mult și merge direct la rețele sociale, Google Ads și alte forme globale de colectare a banilor din publicitate. Presa rămâne fără susținere și atunci trebuie să găsească o modalitate de a supraviețui. Proiectul media Cu Sens folosește o platformă specială pentru presă, ceea ce este binevenit. Patreon e o platformă mai mare pentru susținerea ideilor creative. Dar pot fi folosite și alte metode, cum o face Ziarul de Gardă cu abonarea online. Există și mecanismul 2%. Toate sunt bune, trebuie de experimentat cu toate și de încercat ca presa să fie bună nu doar în a aduce conținut, dar și în a se conecta, a face legătura cu audiența prin susținerea de către această audiență”, declară Corina Cepoi.

Reprezentanta Internews în Moldova consideră că instituțiile media care implementează noi forme de monetizare ar putea să obțină independența financiară din partea cititorilor doar cu o planificare „pusă la punct”. „Dacă nu ai un plan strategic în care să-ți planifici și resursele financiare, eu nu văd sorți de izbândă. Atunci când există o planificare făcută ca la carte – începând de la misiunea organizației de presă - traiectoria instituției este una clară. Fără de asta nu poate fi implementat mecanismul de susținere a presei de către audiență. Trebuiesc trasate bine scopurile și obiectivele care să indice spre ce fel de grupuri-țintă ne orientăm, în cât timp putem avea presă sprijinită financiar  doar de către susținători. Avem exemple bune în țările din Europa Centrală și de Est. Deci e posibil. Trebuie să vedem exemplele bune și să le preluăm”, conchide Corina Cepoi.