Ro
En
Рy
În cadrul dezbaterilor, Vitalie Boboc, șef-adjunct al Direcției infrastructură de comunicații din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), a menționat că proiectul stabilește inclusiv termenul de tranziție la televiziunea digitală terestră (1 ianuarie 2022), mecanismele de susținere a Multiplexului A cu acoperire națională și a posturilor TV care difuzează subiecte de importanță socială, pe tematici culturale, științifice și altele. Funcționarul susține că, prin acest proiect, se dorește valorificarea frecvențelor care emit în semnalul analogic pentru utilizarea tehnologiei 5G, care ar putea aduce în buget circa 30 de milioane de euro din taxele achitate pentru licențe.
Potrivit lui, proiectul creează posibilități pentru a continua activitatea posturilor locale care emit în prezent prin semnalul analogic și „asigură posibilitatea subvenționării de către stat a tarifelor de difuzare în Multiplex, fiindcă foarte mulți radiodifuzori au invocat mărimea tarifului ca un factor ce îi descurajează să utilizeze capacitatea Multiplexului”. „De la începutul anului 2021, din Multiplex deja au plecat trei posturi TV. Dacă noi o să trecem la tarif real, care derivă din costul furnizării pentru Multiplex, atunci alte posturi decât cele două publice - Moldova 1, Moldova 2 - și TVR Moldova și, posibil, GRT, nu vor fi în Multiplex pentru că nu vor putea suporta financiar acest lucru”, a precizat Vitalie Boboc.
Reprezentantul MEI a adăugat că proiectul prevede și acordarea ajutoarelor de stat furnizorilor de servicii media care vor dori să ajungă în Multiplex. „Astfel, se preconizează să fie acordat ajutor de stat Întreprinderii de Stat Radiocomunicații pe parcursul întregului an 2022, în sumă de 25 de milioane de lei. O parte din această sumă este prevăzută de Minister – 13,5 milioane de lei, dar restul urmează să fie redistribuit din suma prevăzută pentru Teleradio-Moldova, deoarece ei nu vor avea nevoie de așa sume mari pentru emiterea programelor pentru că, față de anul actual, tariful pentru emisia programelor se diminuează de vreo patru ori, fiindcă ei tot vor beneficia de subvenții de stat”, a explicat conceptul Vitalie Boboc.
Potrivit lui, proiectul va mai permite asigurarea accesului la informație pentru zonele urbane îndepărtate și pentru populația din regiunea transnistreană.
REÎNTITULAREA PROIECTULUI ÎN „AJUTOR DE STAT PENTRU RADIOCOMUNICAȚII”
Unii experți media nu împărtășesc însă optimismul ministerului. Bunăoară, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a remarcat că nu a înțeles până la capăt raționamentul proiectului. „După mine proiectul de lege trebuia să se intituleze «proiect despre ajutorul de stat pentru Radiocomunicații». Noi am făcut multiplexuri și nu știm ce să facem cu ele pentru că nu sunt complete sloturile. Dar de ce nu sunt complete? Da, e foarte scump. Niciodată nu am avut răspuns la întrebarea de ce acest serviciu costă 5.600 de euro pe lună. De ce nu s-a făcut concurs internațional ca să construiască cineva multiplexuri și poate făcea alt business-plan, iar acum trebuie din bani publici să subvenționăm Radiocomunicații că nu doresc furnizorii să urce acolo pentru că nu au acești bani”, a spus Ion Bunduchi.
Expertul media a remarcat reducerea interesului față de Multiplex în rândul posturilor TV. „Nu va reuși nici acest proiect de lege, chiar dacă merge să fie votat, să aducă furnizorii în Multiplexul național A, B. Dar de cel regional nu este scris nimic foarte clar ca să știm cine vrea banul și cum își recuperează apoi”, a afirmat Ion Bunduchi.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a calificat acest proiect de lege drept „unul periculos”. „La o primă vedere, asta seamănă cu o schemă despre cum să luăm 25 de milione de lei de la TRM și să le dăm la Radiocomunicații”, a fost replica lui. El a atras atenția și asupra propunerii acordării ajutoarelor de stat „necondiționat pentru anumiți furnizori de servicii media audiovizuale”. „Cu tot respectul pentru colegii de la Canal Regional, dar de ce trebuie lor să li se ofere ajutoare fără niciun fel de criteriu? Asta distorsionează piața și mai mult decât este distorsionată acum”, a remarcat Petru Macovei. Potrivit reprezentantului API, în țările europene, acordarea unor altfel de ajutoare din partea statului se face în baza unor criterii clare, cum ar fi calitatea produsului jurnalistic.
Consultări publice organizate de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Sursa foto: Parlament.md
REACȚIA TRM: „NU VREM SĂ PLĂTIM PENTRU CONSTRUCȚII IMAGINARE”
Și directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), Vlad Țurcanu, s-a arătat deranjat de propunerile privind redirecționarea bugetului furnizorului public național de servicii media către Radiocomunicații. „Noi nu vom fi de acord în niciun caz ca din banii care ni se cuvin pentru Teleradio-Moldova să plătim pentru niște construcții imaginare despre care nu știm până la urmă dacă sunt foarte funcționale. Cel puțin nu îmi este clar cum s-au format prețurile”, a spus Vlad Țurcanu.
Reprezentantul TRM a adăugat că, din informațiile pe care le deține, prețurile pentru serviciile de difuzare a semnalului prin digital ar putea să crească anul viitor. „Noi aveam 13 milioane de lei care erau plătite pentru semnalul analogic în anul 2021 și urmau să fie 23 de milioane de lei”, a remarcat Vlad Țurcanu.
El a cerut calcule clare de formare a prețurilor și a adăugat că echipa sa va examina propunerea privind continuarea serviciilor de emitere în sistemul analogic în cazul în care se va lua decizia de a prelungi acest sistem. „Noi vom discuta dacă rămânem în sistemul analog după 1 ianuarie. Asta este decizia care ne aparține și pe care o vom discuta pentru a ajunge la o soluție. (...) Nu vrem să fim percepuți, mă iertați de expresie, ca o vacă de muls care are bani într-o pungă de rezervă și pe care o irosește fără niciun discernământ pentru că la TRM avem o situație critică în materie de salarii și infrastructura necesară pentru ca să ne îndeplinim misiunea publică”, a mai spus Vlad Țurcanu.
CALCULELE DE LA RADIOCOMUNICAȚII
De partea cealaltă, directorul general al Radiocomunicații, Mihai Iacob, a explicat că odată cu sistarea semnalului analogic, care acoperă cheltuielile curente, inevitabil va crește și costul pentru întreținerea infrastructurii și emiterea semnalului digital. „Costul de furnizare în Multiplex, indiferent că e un post TV sau 18 posturi de televiziune, este de 3,2 milione de lei lunar. Odată ce ai apăsat butonul și ai ieșit în emisie cu Multiplexul de acoperire națională, el deja are cheltuieli respective”, a spus Mihai Iacob.
El a explicat că în cazul în care în Multiplex vor rămâne doar trei posturi de televiziune, atunci suma de 3,2 de milioane de lei va fi distribuită pentru fiecare post TV proporțional. „Dacă nu se acceptă acest proiect, nu-i nicio problemă. Doar că nu semnez niciun contract până nu văd care este situația cu acest proiect de lege și, atunci, cine va intra în Multiplex va împărți suma de 3,2 milioane”, a precizat Mihai Iacob.
Potrivit lui, estimările arată că pentru 15 posturi TV costurile vor fi de circa 11.000 de euro per slot lunar, iar pentru 18 posturi TV - de circa 8.400 de euro. „Noi am calculat 25 de milioane de lei pentru 18 posturi TV, ca să plătească fiecare câte 3.000 de euro, inclusiv TRM, TVR Moldova. Și statul atunci vine nu cu ajutor de stat pentru Radiocomunicații, întreprinderea nu are nevoie de ajutor de stat, ci să fie acoperite serviciile pentru costurile lor. În cazul în care nu vor fi beneficiari, atunci toate costurile vor fi suportate de către TRM și TVR și, evident, de către stat”, a adăugat Mihai Iacob.
Proiectul mai conține propunerea de a sista sistemul analogic de la 1 ianuarie 2022. În context, membrul CA Eugeniu Rîbca a propus extinderea termenului până la 31 martie a anului viitor pentru a se reuși asigurarea unui număr mai mare de cetățeni cu convertoare a semnalului digital care dețin televizoare vechi și alte aspecte. Propunerea a fost examinată mai devreme și la ședința Consiliului Audiovizualului, însă majoritatea membrilor CA au respins-o.
Anterior, Guvernul a aprobat proiectul de lege.
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.
