Ro
En
Рy
Recent, Bobbie Traut a discutat despre problemele libertății presei și despre profesionalismul în domeniul mass-media cu echipa Media Azi.
Când ați vizitat Moldova pentru prima dată și cum ați caracteriza evoluția de până acum din punctul de vedere al libertăților democratice în ţara noastră?
Prima mea vizită în Moldova a avut loc într-un moment decisiv pentru țară. Am ajuns la Chișinău cu câteva zile înainte de alegerile din aprilie 2009 pentru a monitoriza proiectele legate de alegeri, susținute de organizația „National Endowment for Democracy” (NED). Am împărtășit nesiguranța, neliniștea și îngrijorarea multor moldoveni în timp ce priveam Parlamentul arzând și forțele de ordine adunându-se în bulevardul Ștefan cel Mare. La acel moment, se putea întâmpla orice. Dar mi-a dat speranță să văd atât de mulți oameni, care au venit să-și exprime în mod pașnic nemulțumirea cu ceea ce considerau a fi un proces electoral inechitabil și fraudulos. O putere mare rezidă în cetățenii care se unesc pentru a se face auziți. Este o voce care trebuie auzită. Și în cele de urmă aceasta a fost auzită, fiind organizate alegeri repetate ce au adus la putere o coaliție nouă.
După evenimentele din 2009, Moldova a făcut progres în dezvoltarea sa democratică. Însă eu aș caracteriza-o ca o creștere oarecum nesigură, Moldova fiind încurajată în acea direcție de Uniunea Europeană (UE) și SUA. Desigur, nu există o singură cale de tranziție democratică, însă după părerea mea se pot face mai multe pentru consolidarea democrației în Moldova.
În această privință, guvernul trebuie să întreprindă acțiuni decisive și concrete pentru a face față obstacolelor majore în dezvoltarea democratică a Moldovei, cum ar fi corupția, lipsa transparenței și nepotismul. Aceste chestiuni rețin țara de la atingerea întregului său potențial de a fi un exemplu și lider al democrației în Europa de Est.
Din experiența dv., cum ați descrie mass-media și spațiul de informare în Moldova? Ce influențe sunt cele mai remarcabile, în opinia dv.?
Deși Moldova este o țară mai mică din punctul de vedere al populației și mărimii sale, peisajul mediatic este destul de activ. Există multe surse de știri și informații, în special online. Nivelul de utilizare a Internetului este înalt, și numărul site-urilor de informații în regiuni la fel a crescut, facilitând accesul la informație în orașe mai mici și în sate.
Consider că societatea civilă este o forță motrice a acestei creșteri și dezvoltări. ONG-urile de media oferă programe de instruire și consultații jurnaliștilor pe teme ce includ etica jurnalistică, informarea pe teme sensibile și utilizarea unui limbaj echilibrat. Aceste programe de instruire cuprind jurnaliștii din toată țara și în mod semnificativ îmbunătățesc competențele profesionale și conținutul mass-media. ONG-urile de asemenea joacă un rol important în monitorizarea implementării legislației din domeniul mass-media, precum și în oferirea de recomandări și propagarea îmbunătățirilor în legislația din domeniul mass-media.
Care este opinia dv. privind libertatea și transparența proprietății mass-media în Moldova, ținând cont de poziția ei în CSI și Parteneriatul Estic?
La moment, Moldova se află în poziții de top privind nivelul libertății presei printre țările Parteneriatului Estic – o realizare ce trebuie să fie recunoscută și apreciată. Țara a progresat; însă lipsa transparenței proprietății mass-media continuă a fi o îngrijorare serioasă. Societatea civilă a depus eforturi semnificative pentru propagarea legislației privind proprietatea mass-media care să corespundă normelor democratice. Însă interesele politice și de afaceri continuă să prevaleze, îngreuind progresul în consolidarea transparenței mass-media. Acesta este un alt domeniu în care Moldova ar putea deveni un lider în regiune, dar care va necesita voință politică unită pentru modificarea legislației, precum și continuarea activității de propagare a acestei probleme de către societatea civilă.
Cum, după părerea dv., ar putea fi îmbunătățit peisajul mediatic și durabilitatea acestuia în Moldova? Autoritățile ar trebui să se implice mai mult sau mai puțin? Partenerii străini (UE, SUA, organizațiile internaționale) ar trebui să ofere mai mult sau mai puțin suport?
Durabilitatea mass-media este o chestiune actuală în orice țară. Instituții de presă online, scrisă și audiovizuală apar și dispar pe piață în dependență de cerere. Eu consider că condiția esențială pentru crearea unui peisaj mediatic mai durabil constă în oferirea de spațiu pentru creșterea și dezvoltarea lui și pentru creativitatea și ingeniozitatea oamenilor. În SUA, de exemplu, o masă de informații și știri este accesibilă publicului, în parte datorită faptului că orcine poate crea un site, ziar sau emisiune la radio. Oamenilor li se permite să-și dezvolte ideile creative și să se adreseze diferitor segmente de populație prin mass-media.
Pentru a îmbunătăți peisajul mediatic în Moldova, guvernul n-ar trebui să limiteze spațiul pentru expresie liberă; el trebuie să creeze oportunități pentru antreprenoriat și idei noi în domeniul mass-media. Partenerii străini pot contibui prin oferirea competenței tehnice necesare, a oportunităților de dezvoltare profesională și schimb de experiență pentru reprezentanții mass-media.
Ce considerați a fi principalele provocări pentru presă într-un an electoral, cum este 2014, ținând cont și de intensificarea conflictelor din Ucraina? Cum vedeți desfășurarea acestui an în Moldova?
Principala provocare pentru mass-media din Moldova în anul electoral este să prezinte toate părțile într-un mod obiectiv și profesionist. Rolul și responsabilitatea presei constau în informarea publicului astfel, încât oamenii înșiși să fie echipați cu informația necesară pentru a face o decizie informată atunci când vor vota.
Aceste alegeri, ca și cele din 2009, reprezintă un moment decisiv pentru țară. Ele vor determina direcția în care va merge Moldova în următorii zece sau chiar douăzeci de ani. Și acest fapt este important nu doar pentru Moldova, dar și pentru vecinii săi. Ucraina, care stă în fața unui potențial conflict și degradare în continuare a drepturilor omului, va avea nevoie de un vecin pro-democratic și stabil, care să ofere susținere morală societății civile și activiștilor din Ucraina.
Ce ați recomanda jurnaliștilor din Moldova, care simt că libertatea lor de exprimare este într-o oarecare măsură limitată de forțe externe?
Aș recomanda jurnaliștilor să rămână fideli eticii jurnalistice și să mențină standarde înalte și principii de informare calitativă. În pofida factorilor externi, jurnaliștii trebuie să fie solidari în libertatea de exprimare. Organizațiile societății civile pot fi un instrument valoros pentru jurnaliști prin care să obțină asistență juridică și susținerea în situațiile în care libertatea cuvântului este suprimată. Eu propun jurnaliștilor să se adreseze la experții societății civile și să-i utilizeze în calitate de resurse. O rețea puternică de jurnaliști independenți, uniți prin modul de a gândi, care susțin și apără libertatea de exprimare, este de asemenea importantă pentru protejarea drepturilor jurnaliștilor și libertății presei. Jurnaliștii ar trebui să găsească oportunități pentru a-și uni forțele și a crea platforme de propagare a drepturilor sale.
