Raportul de monitorizare constată progrese în reflectarea subiectelor despre copii și cu implicarea copiilor

Șase posturi de televiziune din Republica Moldova (Moldova 1, Prime TV, PRO TV Chişinău, TV 7, Publika TV şi Jurnal TV) au fost monitorizate sub aspectul respectării, în buletinele de știri, a drepturilor copiilor în conformitate cu legislația în vigoare. Rezultatele intermediare ale monitorizării au fost prezentate miercuri, 10 septembrie, în cadrul unei mese rotunde. Raportul de monitorizare a cuprins perioada 14 mai – 30 iunie 2014.

Referindu-se la principalele aspecte ale monitorizării buletinelor informative, Mariana Onceanu-Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), a menționat că posturile de televiziune acordă ştirilor şi reportajelor cu implicarea copiilor o cotă care variază între 9% şi 16% din spaţiul de emisie al unui buletin de ştiri. Cele mai multe reportaje cu implicarea copiilor au fost difuzate de PRO TV Chișinău (104 reportaje), ceea ce constituie 14% din spațiul de emisie și Prime (91 de reportaje) sau 16% din spațiul de emisie. Postul TV 7, din motiv că nu are în grila de emisie buletine de știri în zilele de sâmbătă și duminică, a difuzat cele mai puține reportaje – 9% din spațiul de emisie.
 
În perioada de monitorizare, toate televiziunile au acordat prioritate, din punct de vedere cantitativ, subiectelor din domeniul educaţiei şi instruirii, această stare de lucruri fiind determinată de agenda calendaristică: finalizarea anului de studii şi desfăşurarea examenelor de absolvire în gimnazii şi licee.
 
Autorii raportului au constatat, de asemenea, că participarea copiilor a fost solicitată cu precădere pentru reportaje cu mesaj pozitiv, care prevalează numeric şi din punctul de vedere al timpului alocat faţă de cele care aduc în prim-plan fenomenele negative, cum ar fi abuzuri, violenţă şi accidente. Astfel, cele mai multe ştiri care plasează copiii în context pozitiv au fost difuzate de postul public de televiziune Moldova 1 (56,48%), Prime (44,59%), Publika TV (41,34%). La Jurnal TV, din punct de vedere al timpului alocat, a fost atinsă o oarecare stare de echilibru între ştirile pozitive şi cele negative (38,60% și, respectiv, 36,10%), iar din punct de vedere numeric, cele negative le-au devansat pe celelalte cu o pondere de 49,35% la 28,57%.
 
Ştirile neutre au prevalat din punct de vedere al timpului acordat la postul de televiziune TV 7 (47,66%). Singurul post de televiziune la care subiectele despre fenomenele negative şi cazurile şocante au prevalat şi numeric (48,08%), şi din punctul de vedere al timpului alocat (43,56%), este postul de televiziune PRO TV Chișinău, care a difuzat cele mai multe ştiri despre copiii aflaţi într-un context negativ sau în situaţii psihoemoţionale vulnerabile.
 
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), a amintit că în Republica Moldova există un cadru normativ complex care vizează protecția drepturilor copiilor prin prisma activității jurnaliștilor. Acesta a trecut în revistă principalele acte normative a cadrului național și internațional cu privire la protecția copiilor (Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,  Legea cu privire la protecția copiilor de impactul negativ al informațiilor publice, Codul audiovizualului, Decizia CCA cu privire la respectarea drepturilor și protecția copilului în programele audiovizuale, Decizia CCA cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecției copiilor, Codul deontologic, diverse ghiduri de practici bune elaborate la nivel național și internațional), care vizează cele două ipostaze principale în care copiii relaționează cu mass-media: copilul protagonist al unei producții media și copilul consumator, expus la un conținut mediatic.

Expertul media a reiterat că, în comparație cu o monitorizare efectuată în 2010, situația privind respectarea drepturilor copiilor în mass-media s-a îmbunătățit. Aceasta se datorează, în mare parte, optimizării cadrului legislativ, dar şi eforturilor întreprinse de CCA şi Consiliul de Presă, care au devenit mult mai active pe acest segment.
 
Derogările care se atestă în raportul intermediar de monitorizare indică asupra faptului că mai există anumite încălcări ale normelor legale și deontologice. Sunt frecvente situaţiile în care copiii sunt doar pretexte (o momeală) pentru a multiplica prezentarea de cazuri senzaţionale sau şocante pentru public. Din această categorie fac parte majoritatea subiectelor despre infracţiunile comise cu implicarea copiilor sau cele despre violuri.
 
Deși, la nivel formal, în marea majoritate a cazurilor, responsabilii de ediţiile de ştiri fac eforturi pentru a asigura protecţia copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile, astfel încât nu au fost atestate încălcări grave ale prevederilor cu privire la protecţia identităţii, totuși, există numeroase relatări despre copii și cu implicarea copiilor care nu asigură neapărat şi faptul că acestea urmăresc interesul superior al copiilor, mai relevă raportul în cauză.
 
Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociaţia Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor instituţiilor publice şi ale mass-media de abordare etică a problemelor ce ţin de drepturile copilului”, implementat de API şi finanţat de UNICEF-Moldova. Raportul final urmează să fie prezentat la începutul lunii octombrie.
 
Foto: CJI