Eşti aici

CIN: tendințe pozitive și negative în reflectarea fenomenelor traficului de persoane, migrației și violenței în familie în mass-media

13 August 2013
1277 de afişări

Centrul de Investigații Jurnalistice (CIN) anunță, în raportul său trimestrial de monitorizare a presei scrise , scăderea numărului de abateri de la Codul deontologic al jurnaliștilor în materialele ce reflectă  fenomenul traficului de persoane, al migrației și al violenței în familie. De asemenea, în raportul publicat de CIN se arată că s-a redus și numărul articolelor publicate despre aceste subiecte.

Astfel, articolele publicate pe temele menționate au fost cu 96 mai puține decât la evaluarea precedentă, susține jurnalista Natalia Porubin de la CIN (foto, stânga). O altă constatare este că ziarele au dat prioritate temelor ce țin de migrație și violență în familie, iar materialele despre traficul de ființe umane au fost cu mult mai puține, doar 14 la număr.

Raportul a vizat 21 de ziare, inclusiv trei din regiunea transnistreană. În ceea ce privește numărul materialelor publicate, lideri sunt Moldova Suverană, Timpul și Adevărul, iar din ziare regionale - СП de la Bălți. Anterior, pe primul loc după numărul publicațiilor se plasa ziarul Независимая Молдова, care și-a sistat activitatea în perioada monitorizării.

În ceea privește genul jurnalistic ales, s-a constatat că, de regulă, jurnaliștii preferă să reflecte prin știri fenomenul traficului de persoane, al migrației și al violenței în familie, iar sursele de informare sunt în mare parte comunicatele depresă de la Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și alte organe de drept. Dovadă și faptul că apariția subiectelor legate de trafic, migrație și violență sunt direct proporționale cu periodicitatea cu care structurile de drept difuzează comunicatele de presă cu aceeași tematică, spune Natalia Porubin.

Din încălcările deontologice care se repetă de la o evaluare la alta autorii raportului au menționat nerespectarea principiului de echilibrare a surselor (se alege doar o parte a personajelor materialelor), descrierea cu lux de amănunte a crimei, nerespectarea prezumpției nevinovăției și impunerea propriei opinii. În unele cazuri au loc și exagerări - în special, la capitolul protecția victimei, când jurnaliștii le numesc pe acestea cu convenționalul X ori Y, spune Natalia Porubin. O tendință pozitivă se evidențiază, totuși, prin faptul că numărul încălcărilor e în scădere comparativ  cu lunile precedente, iar ziariștii nu mai utilizează cuvinte discriminatorii față de victime în articolele lor.

Centrul de Investigații Jurnalistice monitorizează din anul 2010 modul în care, în paginile presei locale, este  prezentat fenomenul traficului de persoane, al migrației și al violenței în familie. Odată la trei luni, Centrul vine cu recomandări și concluzii privind  căile de realizare a acestor subiecte în materialele jurnalistice.