Ro
En
Рy
Aneta Grosu, redactorul șef al Ziarului de Gardă (ZdG), a spus că publicația pe care o reprezintă nu va furniza ofițerilor CNA materialele cerute în 20 august, ea fiind de părere că se încearcă atragerea ziarului într-o reglare de conturi.
Grosu a spus că a fost surprinsă de faptul că anchetatorii au cerut datele întregii echipe care a lucrat la investigația din 27 iunie curent. „În primul rând este proprietate a redacției, în al doilea rând noi păstrăm anonimatul unor surse, chiar și a unor persoane care au lucrat la investigație, pentru că într-adevăr nu a fost singur Iurie (n.r. Sănduță). S-a lucrat în echipă”, a explicat Aneta Grosu.
Redactorul șef a mai întrebat de ce ofițerii nu își fac investigația pe cont propriu și pe căi oficiale. Ea a spus că l-a contactat pe Eugeniu Nazaria, pentru a afla dacă el a fost investigat. Grosu a spus că, din conversația dură cu acesta, a rămas cu impresia că el beneficiază de sprijin din partea unor instituții.
„Și am hotărât să publicăm totuși (n.r. editorialul de joi, 22 august), pentru că există o regulă nescrisă că atunci când dezvălui niște riscuri se mai atenuează un pic din șansa de a se întâmpla ceva rău. Și potențialii noștri oponenți devin mai prudenți și se mai temperează un pic intențiile de a ne intimida”, a explicat Grosu.
Redactorul șef a spus că nu i se pare corect să predea materialele cerute de anchetatori, pentru că dacă aceștia ar fi făcut o investigație temeinică atunci autoritățile s-ar fi autosesizat de la sfârșitul lunii iunie, nu abia acum. „S-ar putea să fie o încercare de a atrage ziarul în niște chestii de răzbunare”, a speculat Aneta Grosu, precizând că în ultimele luni ZdG a publicat o serie de investigații despre proprietățile procurorilor și ale judecătorilor. Ea a spus că dacă ofițerii ar fi fost interesați în mod special de cazul Nazaria, ar fi fost mai informați și ar fi observat clar în articol cine este autorul al cărui nume îl solicitaseră.
În ceea ce privește divulgarea datelor personale ale autorilor pentru a fi chemați la audieri, redactorul șef a spus că jurnaliștii lucrează cu înștiințarea redacției, astfel că nu vede sensul invocării acestor informații.
La rândul său, jurnalistul Iurie Sanduță, cel care a semnat reportajul apărut în 27 iunie, a spus că a fost contactat de ofițerii anti-corupție și înainte ca CNA să trimită redacției scrisoarea oficială de marți. Reporterul a spus că nu se va duce să dea declarații la CNA.
„Evident că noi nu vom merge pentru că noi am mers o singură data, în 2009, şi ne-au pus să semnăm cu totul alte documente. În ziar scria una, iar ei ne-au dat să semnăm cu totul altceva”. Pe deasupra, jurnalistul crede că anchetatorii au încercat să-l facă să-și divulge sursele.
Sanduță a spus, de asemenea, că editorialul publicat în ediția de joi a ziarului are rolul de a mediatiza situația și de a proteja instituția de o eventuală percheziție.
Contactată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), șefa Serviciului cooperare internaţională şi relaţii publice din cadrul CNA, Angela Starinschi, a spus că instituția pe care o reprezintă s-a autosesizat în urma articolului publicat de ZdG la sfârșitul lunii iunie, pentru că informațiile prezentate conțin o componentă de infracțiune.
„Urmează deja ca ofițerul de urmărire penală să decidă ce să facă mai departe în cazul în care nu poate să obțină aceste informații pe cale oficială. Deci, urmează să întocmească o ordonanță și să le ridice în cadrul procesului penal”, a explicat Starinschi.
Angela Starinschi a mai spus că ofițerul de caz are nevoie de informațiile solicitate de la ZdG și are dreptul să solicite prezența echipei editoriale care a participat la investigație, să o citeze, indiferent dacă sunt jurnaliști. „Sunt cetățeni ai acestei țări și trebuie să se supună legilor în primul rând”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că și Legea Presei, art. 20, spune că jurnalistul este obligat să colaboreze cu anchetatorii.
CJI amintește că, potrivit art. 13 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, „mass-media şi orice persoană care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic de colectare, de primire şi de distribuire a informației către public, precum şi persoana care colaborează cu acestea, care a obţinut informaţii de la o sursă, are dreptul de a nu dezvălui identitatea sursei sau orice informaţii care ar putea duce la identificarea sursei”.
Astfel, este garantat nu doar dreptul instituțiilor media și a jurnaliștilor, dar și a persoanelor care efectuează activitate cu caracter jurnalistic, spre exemplu persoane care participă direct sau indirect la colectarea informației pentru scrierea unui articol de investigație.
Practica judiciară a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care trebuie respectată de toate instituțiile Republicii Moldova. Într-o decizie recentă a instanței europene, legată de nerespectarea art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul jurnalistei letone Izla Nagla, Curtea a scos în evidență faptul că dreptul unui jurnalist de a nu-și dezvălui sursele nu poate fi considerat un privilegiu dependent de legitimitatea surselor. Acesta este considerat mai degrabă o parte integrantă a dreptului la informare, care trebuie tratat cu cea mai mare grijă.
În acest context, menționarea unei eventuale percheziții la sediul ziarului nu este conformă jurisprudenței CEDO, pentru că în aceeași hotărâre Curtea atenționează că „orice percheziție cu reținerea dispozitivelor de stocare a datelor aparținând unui jurnalist ridică problema libertății de expresie a jurnalistului, inclusiv protecția surselor, iar accesul la informațiile conținute trebuie să fie așadar protejat de garanții adecvate și suficiente împotriva abuzului”.
Precizare: Pentru a evita înţelegerea eronată a poziţiei CJI, precizăm că, potrivit legii, orice jurnalist sau instituţie media trebuie să coopereze cu organele de drept, cu excepţia chestiunilor care implică dezvăluirea sursei jurnalistice sau duc la identificarea acesteia.
