Știrile sociale încă se mai lasă așteptate la Mesager

Aneta Gonța, expertă media

Din capul locului voi constata o prezență mai mare (chiar zilnică) a cetățeanului în materialele difuzate între 1 și 25 martie 2018 în cadrul Mesagerului, dar și indicarea sursei imaginilor (cu cel puțin o excepție regretabilă, când materialul a fost preluat integral de la un post privat). Schimbarea este salutabilă, binevenită, dar parțială și insuficientă din mai multe motive. Întâi de toate, pentru că oamenii așteaptă mai mult de la știrile sociale. Ei au păreri și despre majorările (reale sau potențiale) ale pensiilor, indemnizațiilor, salariilor, despre salariile în plic, calitatea serviciilor medicale, ieftinirea medicamentelor, proiectele anunțate despre reabilitarea drumurilor, modificarea tarifelor, sau arena care urmează să fie construită în apropierea Chișinăului, nu doar despre fericire, proiectul „prima casă”, somn sau nivelul de poluare a Chișinăului. În continuarea aceleeași idei, numărul materialelor care anunță/vorbesc despre decizii importante ale oficialilor (măriri de salarii/indemnizații/pensii, reduceri ale tarifelor la anumite servicii, etc.), decizii care îl vizează direct, dar în care să fie prezentă și opinia cetățeanului, a fost în continuare mic. Nu în ultimul rând, prea des oamenii au fost utilizați în scopul de a aproba/saluta deciziile/declarațiile autorităților, fapt ce nu contribuie la creșterea calității materialului jurnalistic. În context, pe 19 martie postul public anunța că țara alege să se informeze alături de Moldova 1, făcând referire la datele recentului studiul sociologic „Evoluție și preferințe privind mass-media din Republica Moldova”¹. Gradul înalt de încredere al cetățenilor este/ar trebui să fie în primul rând o mare responsabilitate, iar dacă este așa, Moldova 1 trebuie neapărat să aplece urechea și la faptul că pe cei mai mulți dintre participanții la sondajul amintit îi interesează știrile cu un caracter social (problemele oamenilor obișnuiți)². Oamenii obișnuiți, însă, au griji și îngrijorări și cu siguranță nu întotdeauna „sunt bucuroși/salută/cred că este o inițiativă bună etc.”, cu referire la ceea ce sunt întrebați.

Despre ce este bine de evitat

Spațiul principalului buletin de știri de la televiziunea publică nu este bine să se transforme în ring al replicii la replică la replica dată de oficiali unul altuia. Indiscutabil, acolo unde este un subiect conflictual, ambele, sau toate părțile trebuie să beneficieze de dreptul la opinie, dar o știre de aproape trei minute (2 martie, min.13-16) în care premierul îi dă replică președintelui, iar președintele premierului, pe marginea unui subiect general despre armata națională, cu utilizarea în lead a unei afirmații a liderului de la Kremlin, a unei parabole spuse de premier în adresa președintelui și a unui limbaj tendențios, nu este, de fapt, o știre. Noutatea din acest subiect, presupunem, a fost fie convocarea de către președinte a ședinței Consiliului Suprem de Securitate și discuțiile în acest cadru despre Strategia națională de apărare, fie intenția lui Igor Dodon de a-l audia pe ministrul apărării în legătură cu anumite declarații ale acestuia. Cetățeanul, însă, nu a sesizat (sau a sesizat cu greu) aceste elemente, deoarece în relief a fost scos ping-pongul verbal dintre premier și președinte.

La fel, postul public, țintind mereu interesul public, dar și valoarea de noutate a unui subiect, este bine să evite atribuirea unei importanțe nejustificate declarațiilor și acțiunilor unui lider de partid (personale sau care vin să le susțină pe cele ale liderului). De exemplu, pe 3 martie, un subiect al Mesagerului (min.7) începe astfel: este un lucru bun faptul că în RM, în special în ultimii doi ani, a fost stabilitate politică și o guvernare care produce rezultate....declarația aparține senatorului român Titus Corlățean, care, alături de......Andi Cristea a avut vineri o întrevedere cu liderul PDM Vlad Plahotniuc....europarlamentarul (Andi Cristea) și-a exprimat încrederea...și a urat democraților succes în alegeri. La rândul său, Plahotniuc a mulțumit în numele formațiunii pentru interesul constant....Peste câteva zile, postul difuzează o altă declarație a lui Cristea, care se referă la afirmațiile lui Franco Frattini la Moscova despre trupele ruse staționate pe teritoriul transnistrean.

Știrea începe astfel: Nu ne putem juca cu suveranitatea RM și nu o putem trata ca și cum ar face parte dintr-un complicat calcul de oportunitate. Reacția vine din partea europarlamentarului.... (7 martie, min. 11). Peste alte câteva zile, reacția liderului PD la același subiect devine subiect de știre (13 martie, min.22, repetat lapidar pe 17 martie, min.20).

De asemenea, chiar dacă declarațiile autorităților sunt necesare și importante, nu este bine ca acestea să fie interpretate într-o știre. De exemplu, dacă ministrul Economiei și Infrastructurii spune, prin telefon, în cadrul unei știri, următoarele: foarte tare sperăm ca tarifele (la energia electrică) să nu fie crescute, ba dimpotrivă, să fie o reducere de tarife... nu pot să spun când, oficialul mai referindu-se la noua metodologie de calcul și alți factori de care trebuie să se țină cont la calculare, lead-ul știrii nu trebuie să prezinte concluzia trasă de jurnalist în urma acestor declarații, ci afirmația exactă și concretă a oficialului, dacă aceasta există. Știrea cu pricina, însă, a început astfel: Energia electrică ar putea să se ieftinească pentru consumatorii finali. Asta chiar dacă noul preț de procurare a energiei este mai mare decât cel pentru anul trecut. Posibilitatea reducerii tarifelor este anunțată de ministrul economiei... (14 martie, min.2). De rând cu astfel de formulări, tehnica „posibilităților” continuă să fie utilizată de Moldova 1 în buletinele de știri.

Despre ce este regretabil

Nu în ultimul rând, cetățeanul așteaptă acuratețe în relatarea știrilor la postul public de televiziune. De exemplu, el trebuie să înțeleagă din materialul jurnalistic, dacă pe 14 martie compozitorul Mihai Dolgan s-a născut sau a murit (14 martie, min. 28), când va fi renovat primul pasaj subteran din Chișinău (dacă acest lucru este cunoscut, iar dacă nu, anume așa să fie spus, dar nu că acest lucru se va întâmpla în curând, 12 martie, min.18), și să nu vizioneze un material (în repetare, este adevărat, dar care poate fi montat pentru a fi adecvat) difuzat într-o zi în care nu a nins, dar în care se vorbește despre ninsoarea căzută în această dimineață (25 martie, min.32).

Altfel spus, pentru a se menține, dar și a crește în topul preferințelor cetățenilor în materie de informare, nu este indicat ca știrile din principalul buletin de la Moldova 1 să comită nici impreciziile menționate mai sus, dar nici altele, care nu au încăput în acest material. Urmează o perioadă cu tentații (campania pentru alegerile locale, iar ulterior pentru cele legislative), în care deontologia și profesionalismul jurnaliștilor vor fi puse la încercare. Îmi exprim speranța că, în contextul electoral, dar și în afara acestuia, postul public de televiziune își va respecta necondiționat, cu bună credință publicul și misiunea.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest material este publicat în cadrul proiectului  „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.