Eşti aici

​Anul 2021 pentru presa din Republica Moldova: șefi noi la TRM și CA, vaccinarea jurnaliștilor în mod prioritar și retrageri scandaloase de la TV

31 Decembrie 2021
1924 de afişări
O nouă conducere la Teleradio-Moldova și o nouă componență la Consiliul Audiovizualului, retrageri scandaloase de la televiziuni, blocarea mai multor site-uri de către SIS sau vaccinarea jurnaliștilor în regim prioritar - aceste și alte evenimente au marcat mass-media din Republica Moldova în anul 2021. 
 
TRM ȘI CA, ȚINTELE MAI MULTOR SCHIMBĂRI
 
Printre evenimentele-cheie ale anului pentru spațiul audiovizual se numără schimbarea completă a componenței Consiliului Audiovizualului (CA), a Consiliului de supraveghere și dezvoltare al Teleradio-Moldova (TRM) și a managementului companiei publice, modificări operate în ultimele luni ale anului de către noua guvernare. S-a întâmplat după ce Parlamentul a decis să intervină cu mai multe modificări în Codul serviciilor media audiovizuale, care au permis demiterea conducerii TRM și revenirea companiei publice sub control parlamentar, precum și a componenței CA.
 
Astfel, spre sfârșitul lunii noiembrie, ​Parlamentul a desemnat șapte noi membri ai Consiliului de supraveghere și dezvoltare al companiei, iar Vlad Țurcanu a fost numit director general al TRM. Producătorul TV Corneliu Durnescu a devenit responsabil de postul public Moldova 1, iar jurnalista Victoria Coroban - de Radio Moldova.


Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu (stânga), alături de membru CA Ruslan Mihalevschi (dreapta). Sursa foto: Parlament.md

În cazul CA, evenimentele au demarat odată cu demiterea precedentei componențe a autorității, drept urmare a respingerii raportului de activitate al CA pentru anul 2020 în plen. Faptul a fost criticat atât de ex-membrii Consiliului, cât și de mai mulți exponenți ai societății civile. Ulterior, în urma unui concurs, Parlamentul a ales o nouă componență a CA de șapte persoane. La conducerea autorității a ajuns Liliana Vițu-Eșanu, propusă anterior de Guvern, iar vicepreședintă a devenit Ana Gonța, propusă de societatea civilă. 

PUBLICITATEA EXTERNĂ ȘI INTERNĂ, ÎN VIZORUL AUTORITĂȚILOR
 
Tot spre sfârșitul anului, Curtea Constituțională (CC) a pus punct în litigiul dintre cabliști și Consiliului Audiovizualului privind legalitatea difuzării publicității externe. În noiembrie, CC a declarat neconstituțională prevederea care obliga televiziunile să excludă publicitatea și teleshoppingul din programele retransmise din străinătate.  

Tot în noiembrie a fost votat în lectură finală proiectul de lege privind interzicerea publicității jocurilor de noroc în mass-media. În cadrul dezbaterilor publice, reprezentanții mai multor instituții media și case de vânzare a publicității au semnalat că vor fi afectați din punct de vedere financiar în cazul în care deputații vor aproba inițiativa. Și proiectul noii legi ai publicității a fost votat în prima lectură și urmează a fi dezbătut public deja în 2022. 


Sursa foto: Loteria Națională/ Facebook

PORTALURILE ONLINE, ÎN VIZORUL SIS 

În toamna anului 2021, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a avut sub lupă informațiile publicate de portalurile online la subiectul crizei energetice, iar primăvara - despre Covid-19. În total, de la declararea stării excepționale în domeniul energetic, SIS a solicitat blocarea conținutului a cinci site-uri. Decizia SIS a fost luată  în contextul dispoziției Comisiei pentru Situației Excepționale care a oferit instituției acest drept după ce Parlamentul a aprobat Hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul țării, în perioada 22 octombrie – 20 noiembrie. 

Primăvara, SIS a avut grijă de blocarea portalurilor identificate drept resurse ce promovează știri false cu privire la pandemia de Covid-19.  La 1 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a desemnat SIS drept instituție responsabilă de monitorizarea site-urilor care vor distribui știri false despre Covid-19 pe parcursul stării de urgență, introdusă în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021. 

Tot în acea perioada, Comisia pentru Situații Excepționale a dublat termenul de furnizare a răspunsurilor la solicitările de informație, invocând drept motiv insuficiența angajaților din sectorul public prezenți fizic în birouri.

PRESTAȚIA CA ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Vara anului 2021 a rămas în memorie drept perioada când au avut loc alegerile parlamentare anticipate, în urma cărora la putere a venit noua guvernare. Societatea civilă a monitorizat atât comportamentul posturilor de televiziune în campania electorală, cât și prestația Consiliului Audiovizualului. Potrivit Coaliției Civile pentru Alegeri Libere și Corecte, CA „nu și-a exercitat atribuțiile de supraveghere și control cu maximă diligență”. Experții au remarcat faptul că CA a lansat în campania electorală un singur raport de monitorizare, care a constatat derogări de la legislație din partea mai multor radiodifuzori, dar a intervenit cu sancțiuni într-un singur caz, celelalte posturi fiind trecute cu vederea. „Lipsa de promptitudine și eficiență a acestei instituții nu a contribuit la asigurarea unor alegeri libere și corecte”, concluziona Coaliția.

Anterior, și misiunile internaționale de monitorizare a alegerilor s-au expus critic la adresa CA.

INTERZICEREA FILMĂRII TĂIERII COPACILOR DE CĂTRE MOLDSILVA
 
În ceea ce privește accesul la informație, în 2021 s-a remarcat și compania Moldsilva, care a interzis să se filmeze tăierea copacilor din păduri fără prezența specialiștilor din silvicultură. Potrivit ordinului din februarie al instituției, care nu a fost făcut public inițial, accesul și filmarea în zonele cu lucrări silvotehnice este permis doar alături de reprezentanții autorității, iar directorul de atunci al agenției a motivat decizia prin necesitatea „respectării normelor de securitate”. După ce Media Azi a scris la subiect, Agenția Moldsilva a publicat ordinul. Totodată, reprezentanții autorității au precizat că „nu există niciun act normativ ce ar interzice filmările în fondul forestier”, menționând că subiectul a fost tratat cu „interpretări tendențioase”. 


Sursa foto: Agenția Moldsilva

JURNALIȘTII, ÎN LISTA PRIORITARĂ PENTRU IMUNIZARE ÎMPOTRIVA COVID-19

În prima jumătate a anului, Celula de criză a jurnaliștilor, creată de Centrul pentru Jurnalism Independent, a reușit să convingă autoritățile din Sănătate de necesitatea imunizării angajaților din media în regim prioritar.  Celula, în numele a 22 de redacții și ONG-uri de media, a solicitat de mai multe ori includerea reprezentanților mass-media din prima linie în categoria persoanelor eligibile pentru imunizare în ordine prioritară.  Oameni și Kilometri a fost prima redacție reporterii căreia s-au vaccinat împotriva Covid-19 după ce Ministerul Sănătății a acceptat ca angajații din mass-media să fie imunizați în etapa a doua. 


Vladimir Thoric, RISE Moldova. Sursa foto: Vladimir Thoric

De asemenea, Celula a insistat ca ministerul de resort să revină la conferințele de presă la care jurnaliștii să poată adresa întrebări în direct. 

CUM A DISPĂRUT „POLITICA” DE LA TV8
 
Un alt eveniment care a marcat anul 2021 a fost plecarea Nataliei Morari de la TV8, ea fiind una dintre cofondatoarele postului TV. Jurnalista anunța inițial că se retrage „temporar” din Consiliul de administrare al TV8, drept urmare a unor presupuse acțiuni de șantaj din partea Serviciului de Informații și Securitate. Ea a invocat că pretinsele constrângeri au parvenit în contextul în care Veaceslav Platon este tatăl copilului său. 


Natalia Morari. Sursa foto: Facebook/Natalia Morari

Anunțul a declanșat un șir de reacții. Administrația TV8 a invocat că, în contextul conflictului de interese iscat, Natalia Morari și-a depus demisia din funcția de președintă a asociației Media Alternativă și și-a retras calitatea de membră a Consiliului de administrare al acesteia. Totodată, emisiunea „Politica Nataliei Morari” a fost retrasă din grila de emisie a postului din considerente deontologice. În octombrie, Natalia Morari a acționat în judecată Asociația Obștească Media Alternativă, dorind să fie restabilită în calitate de membră a organizației. „Eu îmi voi apăra dreptul de a rămâne printre fondatorii TV8 și nu voi permite preluarea postului prin scoaterea mea ilegală din televiziunea pe care am creat-o, din simplul motiv că cineva nu este de acord cu alegerile care țin exclusiv de viața mea personală”, scria Natalia Morari pe Facebook. Reprezentanții TV8 susțin că Natalia Morari pretinde că ar fi scris cererea de retragere din asociație în condiții „de presiune psihologică și șantaj”, lucru respins de Asociația Media Alternativă. În prezent, dosarul se află pe masa magistraților. 

Vedeți și: ​(video) Cum a fost anul 2021 pentru jurnaliștii din Republica Moldova 
 


Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.