Ro
En
Рy
În opinia experților, propunerile autorității privind justificarea obținerii datelor, care vor fi solicitate în baza articolului 9 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare, pot crea probleme în activitatea jurnaliștilor. Reprezentanții CNPDCP susțin, la rândul lor, că prevederile respective le-ar oferi o mai mare claritate furnizorilor de informații în privința asigurării dreptului de a oferi informații.
Potrivit proiectului de lege al CNPDCP, persoanele care intenționează să obțină în scopuri jurnalistice, științifice sau artistice informații oficiale care conțin date personale, sunt obligate să justifice necesitatea obținerii acestora.
Experții consideră că excepțiile în scopul libertății de exprimare și a dreptului de acces la informație creează incertitudini și au adăugat că nu văd sensul acestora.
Sergiu Bozianu, şef adjunct de Direcţie al CNPDCP, a precizat că această prevedere a fost propusă pentru ca furnizorul de informație căruia i se solicită un volum mare de informație cu un conținut de date cu caracter personal să poată oferi informația în cauză doar atunci când jurnalistul dovedește interesul public în asemenea cazuri.
„Noi prin modificarea dată în special am vrut să cuprindem cazurile în care nu se justifică interesul public sporit față de obținerea acestor informații, când solicitarea jurnalistului nu cuprinde deloc o justificare, nu scrie nimic, dar totodată vizează un volum impunător cu date cu caracter personal.”
În viziunea Centrului, o soluție în asemenea cazuri ar fi ca operatorul care deține datele cu caracter personal să solicite jurnalistului să motiveze solicitarea unui asemenea volum de informații, precum și dacă această informație este de interes public sporit, pentru a o putea furniza.
Nevena Ružić, experta Consiliului Europei în domeniul protecției datelor cu caracter personal, susține că în asemenea cazuri nu jurnalistul este acea persoană care ar trebui să justifice interesul public într-un caz sau altul, ci autoritatea vizată -- care ar trebui să explice și să motiveze de ce informația solicitată de jurnalist în anumite cazuri nu poate fi oferită sau că nu este de interes de public, dacă este cazul. Experta a adăugat că această prevedere ar putea duce la mai multe limitări ale drepturilor jurnaliștilor în procesul de obținere a informațiilor.
Discuția publică pe marginea proiectului de lege a fost organizat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (CNPDCP) în parteneriat cu Consiliul Europei.
