Eşti aici

​Prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, explicate într-un ghid destinat jurnaliștilor și furnizorilor

13 Mai 2021
638 de afişări
Oficiul Consiliului Europei la Chișinău a lansat, pe 12 aprilie, un Ghid pentru furnizorii de servicii media privind Codul serviciilor media audiovizuale, ce conține răspunsuri la probleme cu care se confruntă furnizorii și distribuitorii atunci când nu știu cum să aplice legislația audiovizuală. Materialul a fost elaborat de experții media Ion Bunduchi și Vasile State cu scopul de a oferi o înțelegere mai bună a prevederilor legale din domeniu.
 
Potrivit lui Ion Bunduchi, actualul Cod al serviciilor media audiovizuale, în vigoare din 2019, transpune în legislația națională directiva europeană în materie audiovizuală și conține o serie de prevederi și noțiuni noi. „O lege nouă trebuie să fie întotdeauna și explicată pentru a fi implementată adecvat. Ideea pornește de la faptul că o lege, dacă este cunoscută, sporesc șansele de a fi implementată mai bine, dacă este înțeleasă, șansele cresc și tot așa”, a explicat Ion Bunduchi.
 
Pentru a răspunde cât mai exact eventualelor nedumeriri, autorii ghidului au desfășurat o anchetă în rândul furnizorilor de servicii media, colectând subiectele cu privire la prevederile Codului care sunt „dificil de înțeles”.

Ghidul conține răspunsuri detaliate la 54 de întrebări, abordând diverse aspecte din domeniul audiovizual, cum ar fi acordarea dreptului la replică, finanțarea televiziunilor, regimul de proprietate, publicitatea politică și altele.

Bunăoară, una dintre problemele abordate în ghid se referă la reglementarea publicității politice în afara campaniilor electorale, o întrebare „de importanță majoră având în vedere periodicitatea cu care se succed campaniile electorale în Republica Moldova”. Potrivit experților, publicitatea politică și cea electorală se difuzează, în prezent, în conformitate cu Codul electoral și Legea cu privire la publicitate, cea din urmă fiind „total depășită”. Aceștia susțin că publicitatea politică în perioade extraelectorale „necesită a fi reglementată”, dar în legislația națională noțiunea nu are în prezent o definiție juridică.  „Prin urmare, se merge pe logica «Tot ce nu este interzis (sau reglementat), este permis»”, se arată în ghid.

Documentul abordează și problema difuzării publicității electorale cu plată de către postul public Moldova 1. Autorii materialului explică faptul că postul public nu are dreptul de a obține venituri din difuzarea publicității electorale contra plată, deoarece poate încasa bani doar punând pe post reclama în cadrul evenimentelor majore, lista cărora este stabilită de Consiliul Audiovizualului. Electorala nu se regăsește în lista evenimentelor de importanță majoră. „În același timp, logica interdicției pentru furnizorii publici de a difuza publicitate electorală contra cost este dictată și de necesitatea «aerisirii» spațiului de emisie, și așa suprasaturat cu informație despre candidați și partide, având în vedere volumul mare de timpi de antenă gratuiți pe care îi difuzează televiziunea publică din «grija legiuitorului»”, scrie în ghid.

Un alt subiect abordat în ghid se referă la nemulțumirile unor reprezentanți ai posturilor de televiziune locale cu privire la criteriile de clasificare a acestora. În cadrul evenimentului de lansare a ghidului, administratoarea postului de televiziune BTV, Rodica Deleu, a remarcat că, în opinia ei, Codul este unul „discriminatoriu” în raport cu furnizorii locali de servicii media deoarece, în baza formulei de calcul, canalul este clasificat „eronat” drept furnizor regional doar pentru că sunt prezenți în rețelele de cablu cu acoperire națională. Ea consideră că, în acest caz, ar trebui să se țină cont de produsul media.

Experții au replicat că Codul serviciilor media audiovizuale este cadrul legal general și doar autoritatea din domeniu stabilește statutul televiziunii în acest sens. Potrivit lor, criteriile de clasificare a posturilor de televiziune sunt cele numerice și de conținut, „și ele trebuiau să fie evaluate cumulativ. De ce noi clasificăm? Pentru că sunt norme de produs local care trebuie să-l aibă fiecare furnizor”, a explicat în cadrul evenimentului Vasile State. Astfel, au precizat experții, CA a clasificat posturile în baza datelor Biroului Național de Statistică și informațiilor Agenției Naționale pentru Reglementări în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației cu privire la numărul de frecvențe deținute de furnizori. 

Ghidul poate fi consultat aici.