​Proiectul Strategiei naționale de dezvoltare a mass-mediei pentru următorii nouă ani, prezentat deputaților. De ce a fost necesar și ce obiective prevede

Reprezentantul Asociației Presei Electronice (APEL) și unul dintre autorii proiectului, Vasile State, a menționat că necesitatea aprobării strategiei derivă inclusiv din programul Guvernului pentru 2020-2023, precum și din alte acte normative. El a enumerat și trei obiective-cheie ale documentului: elaborarea unui cadru de reglementare funcțional, crearea unui mediu economic care stimulează activitatea mass-media și profesionalizarea comunității jurnalistice. 

Reprezentantul APEL a precizat că fiecare obiectiv este completat și cu acțiuni concrete ce ar urma să fie îndeplinite până în anul 2030, printre care „planificarea și realizarea cercetărilor științifice cu aplicabilitate practică în domeniul mediatic; actualizarea normelor deontologice care să fie asumate de întregul domeniu, inclusiv de presa online; fortificarea activității Consiliului de Presă și a serviciului ombudsmanului”. 

Colegul său, Ion Bunduchi, directorul executiv al organizației, a menționat că documentul reflectă și starea lucrurilor din media, care activează într-o paradigmă nouă și se confruntă cu „provocări nemaipomenite până acum”, referindu-se la impactul rețelelor sociale. „Fie ne preocupăm de mass-media pentru că avem nevoie de ea, fie ea dispare pentru că nu are motivația de a mai rămâne, pentru că o înlocuiesc zvonurile de pe platforme și am putea mâine-poimâine să ne trezim că nu avem nevoie de mass-media”, și-a exprimat temerea  expertul media. 

Ion Bunduchi a adăugat că dezvoltarea domeniului depinde și de accesibilitatea datelor pe care le prelucrează cercetătorii media. „Nu avem o statistică pertinentă astfel încât să ne putem orienta înainte. Fără date statistice și cercetări e greu să faci niște planuri”, a explicat el. 
 
CONCEPȚIA - „LITERĂ MOARTĂ”
 
Vicepreședintele comisiei parlamentare de profil, Vasile Năstase, a precizat în cadrul discuțiilor că documentul va fi examinat în continuare într-un grup restrâns de specialiști, fiind vorba mai exact de responsabilii din cadrul Cancelariei de Stat, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și altor instituții centrale. 

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a insistat în context asupra restanței Executivului în implementarea măsurilor Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, aprobată în august 2018 și care punctează starea presei din Republica Moldova, problemele-cheie din domeniu și eventualele soluții. 

Media Azi a scris anterior că Guvernul era obligat, în termen de jumătate de an de la data intrării în vigoare a concepției, să elaboreze și să aprobe programul de măsuri pentru implementarea acesteia, lucru care nu a fost realizat până la capăt. Executivul abia a identificat autoritatea responsabilă de domeniu și a decis numărul persoanelor care ar fi necesar pentru a-l gestiona. 

„În lege era stabilit clar că, timp de șase luni, Guvernul va elabora aceste documente și va implementa concepția. Aceste șase luni am impresia că au trecut de șase ori și nu există un astfel de document.  Această concepție este ca și cum literă moartă”, a amintit el. 

Totodată, Petru Macovei a menționat că societatea civilă a transmis Parlamentului proiectul strategiei pentru a impulsiona lucrurile, în contextul în care actualul Guvern interimar are împuterniciri limitate. „Noi, organizațiile neguvernamentale de media pe tot parcursului anului 2020 am încercat să stabilim o colaborare cu Cancelaria de Stat, cu Ministerul Justiție ca să elaborăm, să ajutăm în implementarea acestor documente pe care noi le considerăm foarte importante pentru dezvoltarea domeniului mediatic. Am avut un succes foarte modest și de aceea am elaborat aceste documente cu suportul fundației Soros Moldova și le-am transmis Parlamentului”, a explicat Petru Macovei.

Sursa foto: xeber.media