Ro
En
Рy
Potrivit IPI, atacurile în adresa mass-media, care s-au întețit în perioada pandemiei, riscă să devină o nouă normalitate în contextul în care unele state membre ale Consiliului au adoptat măsuri și restricții ce ar putea afecta presa pe o perioadă îndelungată, deci chiar și după ce criza din sănătate se va finaliza.
Printre încălcările admise se numără aresturi (14 cazuri), atacuri verbale sau fizice (13 cazuri), restricții privind accesul la informație (6 cazuri), cazuri de cenzură (6 situații identificate). De asemenea, unele autorități au optat pentru o reglementare excesivă a luptei împotriva știrilor false (5 cazuri documentate).
Autorii semnalează că aceste amenințări riscă să afecteze libertatea mass-mediei în Europa și că statele membre ale CoE ar trebui să acționeze „rapid și hotărât pentru a pune capăt atacului împotriva libertății presei, astfel încât jurnaliștii și alți reprezentanți din media să poată informa fără frică”.
În raportul IPI se regăsește și Republica Moldova, fiind pomenită în trei contexte: blocarea mai multor site-uri anonime de către Serviciul de Informații și Securitate; dispoziția emisă de președintele Consiliul Audiovizualului, Dragoș Vicol, cu privire la felul în care furnizorii de servicii media ar trebui să reflecte evoluția pandemiei; prelungirea termenului de răspuns la solicitările de interes public de la 15 la 45 de zile.
Raportul organizației IPI - care înglobează o rețea de editori, patroni de presă și jurnaliști din întreaga lume - a fost expediat secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.
