Ro
En
Рy
Jurnaliștii care se ocupă de mai mult timp de combaterea știrilor false sunt de părere că site-urile clonă sunt foarte periculoase pentru public, deoarece pot crea confuzie. Mai exact, cititorii ar putea să se încreadă în informațiile produse de publicația-clonă datorită bunei reputații de care se bucură „originalul”, fără a mai verifica autenticitatea lor.
„Proiectul aparține unui grup de jurnaliști independenți…”
Am încercat să luăm legătura cu coordonatorii proiectului sau cu redactorul-șef. Pe site-ul reporteronguard.wordpress.com nu am găsit însă niciun fel de date de contact. În colțul de jos al paginii este indicat doar butonul care trimite pe la pagina de Facebook a site-ului. De altfel, publicația în sine nu este tocmai un website, deoarece este găzduită pe o platformă de blogging – lucru mai puțin obișnuit în domeniul mass-media, care preferă de regulă să aibă propriul lor site.
La mesajul pe care l-am adresat pe Facebook, administratorii paginii, care nu s-au prezentat, ne-au răspuns că proiectul aparține unui „grup asociat de jurnaliști independenți” și va publica nu știri, ci opinii ale unor jurnaliști din Moldova, România, Rusia, UE și SUA, dar încă „nu este luată decizia care va fi administratorul de bază.” Pentru Republica Moldova lucrează două jurnaliste din Chișinău, stabilite în România, a adăugat persoana care ne-a răspuns la mesaj.
Materialele sunt repartizate în 7 categorii: Știri Moldova, Mapamond, Moldova, Opinii Moldova, Rusia, SUA/USA, Uniunea Europeană. Cele mai multe articole apar la categoria Opinii Moldova (34 la număr) și cele mai puține la capitolul Mapamond (1) și Moldova (1).
Ultima știre publicată pe site datează din 27 iulie, adică exact la o lună de la data publicării primei știri.
În mare parte, conținutul este constituit din preluări de la alte site-uri media (ziarulnational.md, realitatea.md, voceabasarabiei.md, deschide.md, ABCNews.md etc), suplimentate de textele unor bloggeri. Au fost preluați cu predilecție bloggerii și jurnaliștii Nicolae Federiuc și Victor Nichituș – primul având mai multe apariții pe site, în jur de 9.
Cele mai multe articole sunt dedicate reprezentanților partidelor Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care sunt prezentate într-o lumină negativă. O altă parte de texte prezintă aspecte pozitive ale unor inițiative ale guvernării, cum ar fi legea privind amnistierea fiscală sau construirea „Arenei Chișinău”.
Pagină în construcție
În același timp, pe pagina de Facebook a portalului cu aceeași denumire – Reporter on Guard/Reporterul de gardă – ultimul articol apare în data de 15 august. Materialul, semnat cu numele Alina Ciobanu, prezintă o analiză în care sunt estimate presupusele salarii exorbitante pe care le-ar fi ridicat consilierii din UE în Republica Moldova.
La mesajele adresate de reporterul Media Azi către Alina Ciobanu pe Facebook nu a venit niciun răspuns, însă am primit un răspuns la solicitarea adresată paginii Reporter on Guard să ofere mai multe detalii despre proiect. Potrivit răspunsului, nesemnat cu vreun nume propriu, „platforma Reporter on Guard reprezintă un proiect internațional, care își are pagina web în construcție.” Totodată, conținutul acestui site nu va conține știri, ci „exclusiv opinii și analize ale unor jurnaliști români, americani și ruși de opoziție, care vor fi realizate în limbile engleză și română cu un conținut din România și Republica Moldova, Rusia, SUA și UE”.
Un nume cunoscut
La o solicitare repetată de a oferi detalii privind alegerea numelui, ni s-a răspuns că va fi folosită versiunea în engleză a denumirii și că nu vor exista implicații pentru redacția Ziarului de Gardă: „Alegerea denumirii este firească, dat fiind faptul că garda din denumire va fi vocea acestor jurnaliști. De aceasta nici nu va fi utilizată sintagma în românește și nu are nimic în comun cu acea redacție.”
Administratorii au adăugat că lansarea site-ului va avea loc până la sfârșitul toamnei, după ce toate paginile de test (platforme gratuite) vor fi trecute cu succes. „Redacția noastră își va avea sediul la București, după lansarea paginii”, se mai spune în mesajul celor care administrează pagina respectivă. „Pagina Facebook actuală este doar pentru limbile engleză și română, dar își va schimba denumirea în sintagma finală când vor începe a scrie și colegii de rusă, când va fi atașată în denumire și limba rusă. De aceasta și vă spuneam că nu sunt legături de a ne contrapune cu un proiect similar sau de care ați făcut referire că este la Chișinău”, au mai spus reprezentanții platformei.
Comunicat postat pe Facebook
De altfel, după ce Media Azi i-a abordat pe reprezentanții Reporter on Guard, pe pagina de Facebook a platformei a dispărut inscripția „Reporterul de Gardă”, care apărea anterior după denumirea site-ului în engleză. În aceeași zi a fost postat și un mesaj care reia pe scurt informațiile oferite jurnalistului Media-azi.md.
„Grupul nostru asociat de jurnaliști, care lucrează la crearea entității Reporter On Guard în trei limbi (engleză, română și rusă), cu un conținut de opinie și analiză proprie, nu știri, transmite că nu avem intenția de a denatura activitatea Ziarului de Gardă din Republica Moldova și că nu avem legătură cu Republica Moldova, cu excepția a doi jurnaliști/e care vor lucra în proiectul Reporter On Guard cu teme relaționate cu Chișinăul.”
De ce site-urile clonă nu sunt inofensive?
Jurnalista Lilia Zaharia de la Asociaţia Presei Independente şi platforma on line STOP FALS, care se ocupă de ceva vreme de combaterea știrilor false, este de părere că site-urile clonă sunt la fel de periculoase pentru public ca și știrile false. Și aceasta, deoarece cititorii/internauții nu-și pot da seama ușor cine sunt autorii sau redacția care a publicat o informație. „De foarte multe ori, victimele clonării sunt instituții media credibile, anume pentru a atrage publicul și a promova informația. În acest caz cititorii trebuie să fie foarte atenți și să verifice informația pe care o consumă”, explică Zaharia.
Ziarista vine și cu unele sfaturi pentru cei care se arată suspicioși faţă de anumite site-uri clonă și articole publicate. „Dacă url-ul site-ului se aseamănă cu cel al portalului unei instituții media credibile, atunci trebuie să verifice dacă alte mijloace media care-i inspiră încredere au mai publicat asemenea informații. Dacă i se pare un site suspect, atunci să raporteze acest lucru pe rețelele de socializare”, a precizat Lilia Zaharia.
Reportera se arată nemulțumită inclusiv de acțiunile autorităților responsabile de contracararea infracțiunilor cibernetice. „Cu regret, autoritățile au pâinea și cuțitul: ele pot opri, dacă vor, acest proces de clonare. Dar am văzut că și în situația clonării publicației Ziarul de Gardă și a portalului Stopfals.md autoritățile nu au făcut nimic să identifice făptașii și să fie sancționați. Astfel, li se dă apă la moară și altor meseriași de a-și crea site-uri peste noapte și invadeze mediul online cu dezinformări”, a afirmat Zaharia.
Aceasta consideră că de combaterea unor asemenea fenomene ar trebui să se ocupe mai multe persoane și grupe cointeresate de circulația informațiilor corecte. „Aici e nevoie de o campanie masivă, când jurnaliștii, dar și alți internauți care știu să diferențieze o minciună de adevăr, să raporteze și să informeze publicul despre site-urile clonă care apar peste noapte, care fură identitatea și produsele media unei instituții credibile”, a concluzionat jurnalista Lilia Zaharia.
Ziarul de Gardă și alte instituții media nu se ciocnesc pentru prima dată cu apariția unor site-uri care au utilizat denumirea și logo-ul site-ului original. Adresările către organele de drept nu s-au soldat cu succes. Autoritățile responsabile de combaterea infracțiunilor cibernetice au anunțat că nu pot depista autorul site-ului clonă.
Printre alte site-uri clonă apărute în mediul online au fost Jurnalul.md, care seamănă cu Jurnal.md și Ziarul Naţiunii, o copie după Ziarul Naţional.
