Accesul jurnaliştilor în Parlament, dezbătut în cadrul unei mese rotunde

Participanții la masa rotundă, organizată de către Centrul pentru Jurnalism Independent, au dezbătut subiectul privind accesul presei în sala de ședințe a Parlamentului. Reprezentanții societății civile, prezenți la discuții, s-au referit la aspectele istorice, legale și tehnice ale problemei. Singurul deputat care a participat la dezbateri, Corina Fusu, a încercat să explice cauzele problemei. În același timp, la eveniment s-a constatat o prezenţă redusă a jurnaliștilor, deși subiectul discutat îi viza direct.

Expertul în domeniul audiovizualului, Ion Bunduchi, a făcut o retrospectivă a problemei privind accesul jurnaliștilor la ședințele Parlamentului din punct de vedere istoric și în baza practicii altor țări. Acesta a amintit că prima lege care permitea accesul publicului la ședințele legislativului a fost adoptată de către englezi în 1688, iar primele camere de televiziune în Congresul american au apărut în 1947.

Potrivit expertului, prezența jurnaliștilor și a camerelor de televiziune au un efect benefic pentru asigurarea procesului transparent de luare a deciziilor și asupra democrației în general. ”De când au intrat televiziunile, acolo unde au putut intra, transmisiunile de la ședințele în plen au fost numite - vitrina democrației”,  a subliniat Bunduchi. El a adus exemplul Congresului American,  unde după ce au fost instalate camere de luat vederi s-a observat o schimbare în comportamentul deputaților, care au devenit mai disciplinați. ”Efectul trebuie să fie disciplinarea deputaților”,  este de părere expertul. Acesta consideră că, în comparație cu Occidentul, jurnaliștii din țările de Est în cazul îngrădirii accesului la asemenea ședințe, de obicei, reacționează prin boicot.

La rândul său, directorul tehnic al postului de televiziune Realitatea TV, Denis Pîntea, s-a referit la aspectele tehnice ale problemei, care ţin de buna asigurare a transmisiunilor contentului. Potrivit acestuia, Parlamentul  nu a ales compania potrivită, în acest sens, deoarece aceasta este mai aproape de domeniul securității, decât de cel al TV. Pîntea a spus că exploatarea platformei care asigură transmisiunea în direct din Parlament necesită resurse considerabile de ordin financiar și uman, alocări pe care şi le pot permite companiile mari de mass-media, dar nu și cele mici. Direcția pe care o aleg instituțiile mass-media mai mici este transmisiunea prin intermediul conexiunii Internetului, susține specialistul. El a constatat, de asemenea, că în Parlament există o problemă legată de acoperirea Internetului şi a propus ca tehnicienilor să li se permită să instaleze un echipament special pentru transmisiunea contentului ori, pur și simplu, să fie creată o zonă WI-FI. ”Pentru aceasta e nevoie doar de un calculator și de dorință”,  a concluzionat Pîntea.

Cunoscutul expert în legislația mass-media, Eugeniu Rîbca, s-a referit la problema accesului jurnaliștilor în sala de ședințe din punct de vedere legal. În mod deosebit Eugeniu Rîbca a atras atenția asupra  prevederilor privind atribuțiile Biroului permanent al Parlamentului, care aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă. Expertul și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește constituționalitatea acestor prevederi, care permit unui grup de persoane din numele tuturor deputaților să aprobe unele reglementări normative. ”Prin acest Regulament, aprobat de Prezidiu (Biroul permanent al Parlamentului) se aduc atingeri libertății de exprimare. Ori îngrădirile în domeniul libertății de exprimare pot fi aprobate doar prin lege. Prezidiul Parlamentului este doar o parte a acestuia, care nu adoptă legi”, a subliniat Rîbca.

O altă observație a expertului ține de două articole din Regulament - într-unul din ele se spune că ședințele Parlamentului sunt publice, iar în alt articol sunt indicate persoanele care pot asista la ședințe.

Eugeniu Rîbca a criticat și prevederile Regulamentului privind acreditarea jurnaliștilor, care acordă angajaților Serviciilui de Pază drepturile de a cere de la persoanele acreditate să respecte regulile de securitate. În opinia expertului, viitorul Parlament ar trebui să elimine mai multe prevederi de acest gen și să se consulte mai des cu părțile implicate în asigurarea diferitelor procese de lucru a legislativului.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata Corina Fusu, prezentă la discuții, a fost de părere că toate impedimentele cu care se confruntă jurnaliștii în Parlament apar din cauza nedorinței de a rezolva aceste probleme de către anumite grupuri interesate din rândul deputaților. Potrivit Corinei Fusu, parlamentarii  care au afaceri în domeniul mass-media vor să controleze contentul care apare pe ecranele televizoarelor, ca lumea să nu cunoască cum se votează anumite legi.

La masa rotundă s-a simțit lipsa jurnaliștilor TV, deşi tema dezbătută îi viza direct şi era de aşteptat un interes mai mare din partea lor faţă de acest aspect al problemei.
 
Sursa foto: http://newsmoldova.md/