În acest sens, AIM a propus ca în noul art. 130-1 din Codul de procedură penală, în punctul (7) ”să fie descris detaliat mecanismul de protecție a datelor cu caracter personal, care sunt copiate din obiectele supuse procedurii de ridicare; metodele de stocare, măsurile tehnice de securitate, însăși informația copiată să fie reglementată cât mai detaliat și transparent”. În lege ar trebui stipulate ”toate detaliile despre perchiziția electronică, necesare pentru a proteja dreptul fundamental al persoanelor la viață privată, pe un timp îndelungat, versus perioada scurtă (punctul 8 al art. 130-1 din CPP). La fel, potrivit AIM, ”legea ar trebui să prevadă situațiile de scurgere a datelor colectate și modalitatea de protecție a acestora”.
”Considerăm imperativ ca legea, în versiunea actuală, să fie revizuită esențial, pentru a deveni un instrument de cercetare penală, în conformitate cu toate rigorile și standardele UE și nu unul de eventual șantaj al persoanelor, mass-media și altor actori care nu sunt pe placul guvernării”, se menționează în comunicatul de presă al AIM.
Reamintim că, acum un an, principalele organizații de media – CJI, API și APEL – au propus, între altele, ca din proiectul de lege să fie omise prevederile prin care organelor abilitate cu funcţia de urmărire penală li se va acorda dreptul de a percheziţiona servere. ”Există riscul ca multe site-uri media să poată fi închise dacă nu vor conveni anumitor guvernanţi”, semnalau semnatarii apelului, dar propunerile lor nu au fost luate în considerare de autorii proiectului de lege.