Autorii proiectului de lege au propus divizarea televiziunii și a radioului public în două entități separate, respectiv, în Compania „Radio-Moldova” și Compania „TV Moldova 1”. Președinta CO Doina Deleu nu a susținut această separare, motivând că procesul va genera cheltuieli mai mari, deoarece ”organul administrativ se va dubla”. În context, președintele Comisiei Parlamentare pentru mass-media, Vladimir Hotineanu, a optat pentru o variantă de compromis - crearea unui așa-zis consorțiu, în cadrul căruia radioul și televiziunea să fie separate, dar contabilitatea și organul administrativ să fie comune.
Președintele Asociației Presei Electronice, Vasile State, a opinat că nu va fi necesară dublarea organului administrativ sau a bugetului. „Spre exemplu, la IPNA „Teleradio Moldova” activează trei juriști. În cazul separării, doi vor rămâne la televiziune și unul la radio”, a explicat el.
Dezbaterile s-au încins și referitor la bugetul radiodifuzorului public. Potrivit proiectului de lege, acesta ar trebui să se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse. Totodată, veniturile proprii provin, după caz, din taxa de abonament, publicitatea personală, sponsorizări și donații, surse provenite din încasările lunare din publicitatea comercială a radiodifuzorilor privați, în mărime de 2% etc. Membrul CCA Nicolae Damaschin nu a fost de acord cu aceste prevederi, considerând că, în cazul în care radiodifuzorul public va avea și publicitate proprie, și surse financiare obținute de la piața publicitară din Republica Moldova, bugetul va fi exagerat de mare. „Aș exclude taxa de abonament și această taxă de 2%”, a propus Damaschin.
În cadrul audierilor, președinta CO, Doina Deleu, a propus ca directorul general să fie ales pentru un mandat de 5 ani, și nu de 7 cum prevede proiectul noul Cod al audiovizualului, iar numărul membrilor Consiliului de Observatori să fie redus de la 9 la 5. În opinia expertului media Eugeniu Rîbca, numărul membrilor CO ar putea fi micșorat până la 5 persoane, „atâta timp cât aceștia sunt numiți de parlament pe criterii politice”.
Toate sugestiile și recomandările parvenite în cadrul audierilor publice vor fi acumulate și analizate în cadrul Comisiei Parlamentare pentru mass-media.
Proiectul Codului audiovizualului, aflat acum în dezbateri publice, a fost elaborat în 2011, însă în parlament a fost înregistrat în martie 2015, ca inițiativă legislativă a Partidului Liberal.