Eşti aici

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a respins noua lege cu privire la activitatea Companiei Publice GRT, adoptată de Adunarea Populară de la Comrat

28 Noiembrie 2017
2133 de afişări
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a refuzat să semneze legea cu privire la modul de activitate a Companiei Publice "Gagauziya Radio Televizionu" (GRT), votată anterior de legislativul local de la Comrat în lectura a doua. Aceasta a restituit legea deputaților, invocând încălcarea procedurilor şi solicitând să fie revăzută, scrie gagauzmedia.md

Autorii legii sunt deputații locali Ecaterina Jecova, Alexandr Tarnavski, Gheorghi Efteni și Nicolai Ormanji. Aceştia și-au propus ca prin legea dată să scoată de sub influența politică radiodifuzorul public regional.

Potrivit răspunsului bașcanului autonomiei adresat președintelui Adunării Populare, Vladimir Cîssa, unele prevederi din legea propusă pentru semnare ar fi în contradicție cu alte articole din același document, în timp ce altele dublează mai multe prevederi din actuala legislație.

În afara de aceasta, Irina Vlah se arată nemulțumită de faptul că în lege nu a fost prevăzută funcția de adjunct a președintelui Consiliului de Observatori, "fapt ce poate îngreuna procesul de activitate a companiei".

Un alt neajuns semnalat de bașcanul autonomiei ar fi lipsa altor funcții de conducere în afară de cea a directorului general. Legea prevede că, în caz de necesitate, exercitarea funcțiilor directorului general va fi preluată de o persoană din rândul angajaților, numită de director.

Totuși, în document scrie că doar Consiliul de Observatori îl poate numi pe directorul general, respectând anumite norme, astfel încât nu orice angajat al companiei ar putea îndeplini o astfel de funcție, potrivit răspunsului bașcanului.

„Nu este necesară adoptarea unei alte legi, care dublează obiectivele și politicile regionale în domeniul televiziunii și radioului din Găgăuzia. În caz de necesitate, se poate prezenta o inițiativă legislativă privind modificarea și completarea legislației actuale în domeniul audiovizualului”, a propus Irina Vlah.

O opinie critică asupra legii în varianta în care a fost adoptată în lectura a doua a avut și Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). Potrivit unui comunicat de presă al CCA, reprezentanții instituției de reglementare cred că „prin proiectul respectiv se intenționează instituirea cenzurii asupra mass-mediei audiovizuale din autonomia teritorială și substituirea, contrar prevederilor legislației Republicii Moldova, a atribuțiilor de licențiere, supraveghere și control ale autorităților publice centrale și ale organelor de stat, fapt ce ar atenta la suveranitatea și integritatea statului Republica Moldova”.

Potrivit procedurilor legale, legea locală adoptată trebuie să fie semnată de bașcanul Găgăuziei în termen de 10 zile. În cazul în care bașcanul nu este de acord cu legea adoptată de Adunarea Populară, acesta o restituie pentru a fi definitivată. Ulterior, dacă pentru legea locală votează repetat două treimi din numărul total de deputaţi ai Adunării Populare, ea se consideră adoptată şi urmează a fi semnată de Guvernator (bașcan).

Astfel, pentru ca legea să fie votată repetat, ar fi nevoie de voturile a cel puțin 23 de deputați. Co-autoarea legii, deputata locală Ecaterina Jecova, a spus pentru Media-azi că la votarea inițială de pe 10 noiembrie, legea a acumulat voturile a 20 de deputați locali.

Legea prevede mai multe modificări la capitolul finanțării companiei. Potrivit acesteia, bugetul companiei va constitui cel puțin 2,5% din suma totală a veniturilor regiunii găgăuze. Deputații au propus și crearea unui departament de marketing al GRT. De asemenea, documentul prevede majorarea salariului secretarului Consiliului de Observatori al companiei publice regionale. Membrii CO vor primi, conform proiectului, 350 de lei per ședință (remunerarea va cuprinde cel mult trei ședințe pe lună).

Documentul prevede că 20% din programele audiovizuale ale GRT vor reprezenta produse ale mass-mediei independente locale și naționale, cu scopul declarat de a asigura pluralismul de opinii. Volumul producției autohtone va constitui nu mai puțin de 8 ore pe zi. Totodată, 50% din volumul total al emisiei va fi în limba găgăuză, urmând ca, până în anul 2022, acesta să ajungă la cel puțin 70%.

Cu referire la componența CO, proiectul de lege prevede ca acesta să fie format din doi juriști, doi jurnaliști, un economist plus alte patru persoane care ar trebui să reprezinte domeniile culturii, sportului sau educației. De asemenea, autorii legii au propus ca membrii CO să aleagă doar directorul general al companiei. În prezent, membrii CO îi numesc și pe redactorii TV și radio.