Ro
En
Рy
În mai 2019, Asociația Obștească Juriștii pentru Drepturile Omului și cetățeana Ana Burlacu au solicitat de la CNAS mai multe informații oficiale, printre care lista funcționarilor din cadrul autorității care au beneficiat de adaosuri salariale și a celor care au atins vârsta de pensionare și continuă să activeze în instituție. La acel moment, CNAS a refuzat să expedieze toată informația solicitată, oferind doar o parte din date pe care le-au cerut petiționarii - cu privire la schema de organizare a CNAS și locurile vacante. În privința celorlalte informații, CNAS a menționat că acestea conțin date cu caracter personal și că pot fi furnizate doar cu consimțământul persoanelor vizate.
Asociația a atacat răspunsul autorității în instanță și a obținut câștig de cauză. Au urmat mai multe acțiuni din partea CNAS în instanțele superioare, iar în final Curtea Supremă de Justiție a declarat, printr-o încheiere din iulie 2021, drept inadmisibil recursul CNAS împotriva deciziilor instanțelor de judecată inferioare în acest caz.
Reamintim că, în cazul încălcării dreptului de acces la informație, jurnalistul sau instituția mass-media poate fie să adreseze o plângere la Poliție pentru încălcarea prevederilor din Codul contravențional, fie să înainteze o acțiune în instanță. Acestea acțiuni „reprezintă unele dintre cele mai eficiente mijloace de redresare a situației, având scop reparator (restabilirea persoanei în drepturi) și preventiv (sancționarea, în special, pecuniară disciplinează furnizorii)”, susține Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent. În context, datele unui sondaj intern al portalului Media Azi din luna mai anul curent relevă că, de regulă, jurnaliștii nu obișnuiesc să conteste în instanță refuzurile de oferire a informației și se adresează cu plângeri la Poliție pentru a-i trage la răspundere pe responsabilii de furnizarea datelor solicitate.
