Ro
En
Рy
Astfel, posturile Moldova 1, TV 8, Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3, Accent TV, NTV Moldova, PRO TV Chișinău, Jurnal TV, RTR Moldova, Orhei TV și Televiziunea Centrală se vor afla sub lupa CA, care va identifica cele mai grave și frecvente erori de exprimare, urmând ca acestea să fie expuse public, însoțite și de variantele corecte.
Direcția de monitorizare TV din cadrul CA va monitoriza emisiunile de știri, operele cinematografice (subtitrările), mesajele verbale pentru care își asumă responsabilitatea jurnaliștii, prezentatorii, moderatorii, producătorii de la posturile tv și emisiunile pentru copii. Intervențiile și secvențele verbale ale invitaților în studio și vox-urile nu vor fi supuse monitorizării.
CA susține că prin aceste monitorizări urmărește scopul asigurării patrimoniului cultural-lingvistic în serviciile media audiovizuale și realizarea angajamentului asumat în Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde se menționează despre necesitatea efectuării unor monitorizări tematice la capitolul protejării patrimoniului cultural-național.
„Este ceva tradițional. Nu inițiem asta pentru prima dată”, a explicat decizia în cadrul ședinței președintele CA, Dragoș Vicol.
Un alt membru al CA, Corneliu Mihalache, a adăugat că, deși corectitudinea lingvistică este un aspect important, la fel de necesară ar fi monitorizarea radiodifuzorilor la capitolul asigurării cotei de produs autohton.
Vicol a precizat că procesul cu privire la asigurarea monitorizării la capitolul produsului autohton se află la etapa aprobării unor acte care vor permite Consiliului să facă monitorizarea în conformitate cu cerințele noului Cod al Audiovizualului.
Anterior, în cadrul Clubului de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în luna ianuarie, la care s-a discutat Raportul „Elemente de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton (1 octombrie – 31 decembrie 2018)”, mai mulți jurnaliști au avut obiecții în adresa CA. Ei au reproșat CA că instituțiile din audiovizual admit încălcări grave, cum ar fi amestecul faptelor cu opiniile, nerespectarea dreptului la replică, prezentarea selectivă a faptelor și declarațiilor, generalizările și etichetările, pe care însă autoritatea de reglementare în audiovizual nu le monitorizează și la care nu reacționează cu promptitudine.
Prezentă la Clubul de discuții, membra CA, Lidia Viziru, susținea atunci că CA nu dispune de capacitățile necesare pentru a face monitorizări îndelungate, timp de mai multe săptămâni sau luni.
