Ro
En
Рy
Propunerile de modificare a Codului Audiovizualului cu privire la modalitatea de revocare din funcție a membrilor CA au fost aprobate în cadrul ședinței din 8 septembrie a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului.
ALGORITMUL RESPONSABILIZĂRII CA, PROPUS DE DEPUTAȚI: CONTROL, CONSTATARE, REVOCARE
Deputații propun completarea cu două alineate a articolului cu privire la cazurile când survine de drept vacanța funcției de membru al CA. Într-un alineat se menționează că se constată funcția vacantă în cazul „constatării executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale”, iar în cel de-al doilea – în cazul „constatării, în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condițiile legii, a unei activități defectuoase”.
Potrivit documentului, la stabilirea temeiului de vacanță a funcției pe motivul executării necorespunzătoare a obligațiilor sau pe motivul aprecierii activității autorității ca fiind defectuoasă, comisia parlamentară de profil va trebui să analizeze „în mod obiectiv și transparent managementul instituțional, deciziile adoptate de autoritate, rapoartele de activitate ale autorității, rapoartele de audit, plângerile, reclamațiile, petițiile, obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță a persoanei evaluate sau alte date și informații relevante acumulate sau prezentate comisiei”. Ulterior, comisia parlamentară ar trebui să întocmească un raport prin care să analizeze competențele manageriale și profesionalele a membrului CA, modul în care acesta își realizează obligațiile și atribuțiile de serviciu, ori, după caz, eficiența activității instituției. Deputații mai propun ca, în procesul examinării temeiurilor de revocare din funcție, comisia parlamentară de profil să poată audia membrii CA sau orice angajat al instituției în care aceștia activează, precum și să poată solicita și primi orice informații relevante de la persoane fizice sau juridice.
În cazul în care comisia va stabili existența unor motive de revocare din funcție, un raport motivat va fi remis plenului Parlamentului care, cu votul majorității deputaților, va putea decide o eventuală revocare.
Totodată, autorii proiectului au prevăzut și o cale de atac a deciziei Parlamentului, prin intermediul instanțelor de judecată.
ARGUMENTELE DEPUTAȚILOR
În nota informativă a proiectului se menționează că legislația națională nu prevede mecanisme ce ar permite responsabilizarea organelor de conducere ale autorităților precum Consiliul Audiovizualului, în cazul desfășurării de către acestea a unei activități neperformante și contrare scopului pentru care au fost constituite. „Monitorizarea autorităților publice de către Parlament este un indicator de bună guvernare”, consideră autorii. „Mandatul obținut prin votul acordat de către Parlament nu poate fi considerat «un dar». Autonomia funcțională a autorităților publice nu exclude faptul responsabilizării acestor autorități față de cetățeni, în primul rând, iar o eventuală nemulțumire a publicului urmează a fi materializată prin retragerea votului de numire a conducerii acestor autorități”, se arată în proiect.
INTERESUL PARTIDULUI vs INTERESUL PUBLIC
Experta media Aneta Gonța amintește că actualul Cod al serviciilor media deja prevede și existența unui control parlamentar al activității CA. „Dacă acest control se va face cu adevărat, în condițiile legii, el permite sancționarea celor care nu-și fac treaba acolo. Eventual, se poate interveni în art. 87, cu adăugarea mențiunii ca respingerea de către Parlament a raportului anual dă dreptul legislativului de a demite președintele CA. Așa este în România, bunăoară”, explică ea.
Potrivit cercetătoarei, membrii unei autorități autonome „sunt irevocabili într-o țară ce se vrea democratică”. „Cam cum o să demonstreze deputații că membrii CA nu-și onorează obligațiile sau că activitatea lor e defectuoasă? Orice instanță judecătorească o să anuleze decizii arbitrare, luate politic”, consideră Aneta Gonța.
Mai mult, ea admite că propunerile deputaților ar fi dictate de interese politice. „Eu cred că modificările propuse nu vin să modifice cu adevărat calitatea CA, dar sunt făcute pentru ca o guvernare să poată schimba garnitura în favoarea sa. Noi însă ne dorim o numire responsabilă a membrilor CA, care să acționeze în interesul public, iar legea actuală permite acest lucru”, mai afirmă Aneta Gonța.
Și directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, consideră că orice instituție în stat, inclusiv CA, ar trebui să fie responsabilizată, însă nu crede că formula propusă de deputați este o soluție. „Am avut asemenea precedente, când Legea audiovizualului din 1995 a fost modificată și șefii de la Teleradio-Moldova, timp de vreo doi ani, au fost numiți și demiși pe bandă rulantă. Asta am putea obține prin inițiativa propusă. De ce? Pentru că orice guvernare va putea lesne «demonstra» o «executare necorespunzătoare» a atribuțiilor CA sau o «activitate defectuoasă». Doar sintagmele din ghilimele nu au o definiție juridică exactă”, menționează Ion Bunduchi.
Expertul media este convins că „un CA independent poate lucra bine ori prost, iar un CA neindependent poate lucra doar prost”. „Întrebarea rămâne: modificările propuse garantează Consiliului independență instituțională și decizională?! Nu vor face ca CA, ca și până acum, să activeze pe placul puterii și nu al legii?! Vreau să nu am dreptate, dar vom afla foarte curând, în ciclurile electorale următoare”, conchide Bunduchi.
