Eşti aici

Cetățenii au nevoie de mai multă educație mediatică, în condițiile în care presa este dominată de factorul politic

30 Octombrie 2015
2787 de afişări
Educația mediatică este una din prioritățile  Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Un prim proiect a fost realizat în 2014-2015, un al doilea proiect este în derulare în prezent, dar CJI își propune pe viitor să extindă educația mediatică la nivelul educației școlare, mizând în acest sens pe suportul Ministerului Educației, profesorilor, elevilor și al întregii societăți. Ideea este susținută și de reprezentanții presei și ai ONG-urilor de media, care, de asemenea, consideră că educația mediatică a cetățenilor a devenit un imperativ, în special, în condițiile politizării excesive a mass-media.

Potrivit Corinei Fusu, ex-președintă a Comisiei Parlamentare pentru mass-media, calitatea jurnalismului care se face astăzi în R. Moldova lasă de dorit - jurnaliștii ”sunt dispersați și fiecare depinde de patronul său economic”. În această situație, informația devine tot mai distorsionată, iar cetățeanul este manipulat și dezinformat. O soluție, în opinia Corinei Fusu, ar fi introducerea în învățământul preuniversitar a unor ore de educație mediatică. ”Am discutat și cu reprezentanții de la Centrul pentru Jurnalism Independent să includem în disciplina Educația civică câteva ore de educație mediatică. Pentru ca micii noștri cetățeni, care sunt la o vârstă fragedă, să se poată descurca în multitudinea de informație… Trebuie să știi să distingi caracterul informației, sursa informației, să-ți dezvolți o atitudine critică față de ceea ce vezi, ce auzi și ce citești”, a afirmat Corina Fusu la Forumul mass-media.

Despre aceasta au vorbit și alți participanți la Forum. ”Este foarte importantă introducerea unui modul liceal - Cunoștințe media – în cadrul disciplinei Educație civică, unde liceenii ar studia citirea critică a presei”, a menționat Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă, referindu-se la concluziile exprimate în cadrul  atelierului ”Formarea profesională a jurnaliștilor din R. Moldova”.
La rândul ei, jurnalista, realizatoare a talk-show-urilor politice, Natalia Morari, care a moderat atelierul ”Mass-media din Moldova, între informare și manipulare”, a propus ca noțiunea de manipulare să fie introdusă în lege, la fel ca și sancționările pentru aceasta. Participanții la atelier au venit cu mai multe propuneri de contracarare a propagandei din mass-media și a dezinformării. Între altele, ei consideră necesară crearea unei platforme publice online, unde orice persoană ”să poată trece printr-un filtru special orice știre pe care o citește, pentru a se convinge dacă este veridică sau nu”.

Participanții la atelier s-au referit și la alte aspecte ale educației mediatice: ”Ne-am gândit, de ce să nu elaborăm un curs de lecții publice pentru studenții de la facultățile de jurnalism și, pe bază de rotație, să mergem noi, cei din breasla jurnalistică, și să citim lecții publice la facultățile de jurnalism din R. Moldova? O dată pe lună, fiecare dintre noi ar putea găsi două ore libere pentru a ține aceste lecții publice gratis”, a rezumat Natalia Morari opiniile formulate în atelierul pe care l-a moderat.
Necesitatea de a încuraja și promova educația mediatică în sistemul de învățământ a fost prevăzută și în Rezoluția Forumului mass-media.
____________________

Acest material este publicat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud", implementat de CJI în perioada mai-noiembrie 2015, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.
Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.