CJI a organizat o acțiune publică în sprijinul jurnaliştilor acreditaţi la Parlament

“Țarcu-i pentru oi, nu pentru noi!”, “Vrem acces în Parlament!”, “Condiţii demne pentru noi, luați-vă ţarcul înapoi!” – sunt  doar câteva slogane ale Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), care a organizat joi, 12 februarie, o acțiune publică în sprijinul jurnaliștilor acreditați la Parlament, care nu au acces în sala de ședințe plenare.
 
“Faptul că deputații decid soarta țării fără niciun jurnalist în sala de ședințe este culmea sfidării libertății presei și a interesului cetățeanului”, a spus pentru Media Azi activistul civic Oleg Brega. El este de părerea că problema privind interzicerea accesului jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului este doar un aspect al situației dezastruoase în care se află presa din R. Moldova. Alte mari nereguli care se produc cu acceptul celor aflați la guvernare, ar fi concentrarea mass-mediei în mâinile unor oligarhi care au interese și chiar prezență politică, deținerea mai multor licențe decât una-două, insecuritatea informațională și propaganda rusească.
 
„Jurnaliștii nu trebuie să aibă restricții atunci când își pregătesc materialele. Vrem să vedem emoțiile deputaților la ecran, când votează ori refuză să voteze un anumit proiect de lege, pentru a şti pe cine alegem data viitoare”, este opinia Anei Vâlcu, pensionară din Chișinău, care a venit să susțină acțiunea de sensibilizare din faţa Parlamentului. „Nu înțeleg ce rău le poate face presa?  Se creează impresia că legiuitorii vor să ascundă ceea ce discută între ei. Numai presa poate să observe ce pun la cale deputaţii, aceasta e datoria jurnaliştilor, dar ca rezultat v-au făcut un țarc adevărat”, a încheiat dânsa.
 
Noul Regulament de acreditare a jurnaliştilor, pe de o parte, declară anumite drepturi, iar pe de altă parte – le restricţionează
 
Mai recent, activitatea jurnaliștilor este reglementată și de un nou Regulament privind acreditarea reprezentanților mass-media la Parlament, care a fost aprobat de Biroul Permanent al Parlamentului pe 9 februarie 2015.
 
Solicitat de Media Azi să se expună pe marginea acestui Regulament, Eugeniu Rîbca, expert în legislația mass-media, l-a calificat ca fiind “contradictoriu, prin care declarativ se oferă toate drepturile jurnaliștilor, iar pe de altă parte, se instituie posibilitatea restricționării acestor drepturi”.  Formal, acest Regulament, în cel puțin două puncte, indică expres că jurnaliștii au acces direct în sala de ședințe a Parlamentului, dar în acelaşi timp conține interdicția accesului în sala de ședințe a Parlamentului. “Este un document tipic pentru R. Moldova, atunci când se dorește declararea unei stări, dar în fapt are loc instituirea unei stări contrare. Este o modalitate foarte des utilizată de parlamentari de restricționare a unui oarecare drept. Atunci când se discută cu partenerii europeni/internaționali se face trimitere la articolul din Regulament care permite accesul jurnaliștilor în sala de ședințe, iar când este vorba de o problemă practică, legată de un jurnalist – se atrage atenția la acel punct, prin care jurnaliștilor le este interzis accesul în sala de ședințe a legislativului”, a comentat expertul.
 
Prevederile Regulamentului privind acreditarea reprezentanților mijloacelor de informare în masă pe lângă Parlament și accesul jurnaliștilor în Parlament au fost criticate și de Corina Fusu, deputată PL, pe pagina ei de Facebook.  “Zădarnic am bătut alarma în Legislativul precedent referitor la accesul jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului. Jurnaliștii tot într-un ţarc "special amenajat" vor rămâne. Imaginile vor fi selectate de şase camere instalate de Parlament, iar "în spațiul destinat vizitatorilor vor avea acces, în limita locurilor disponibile", doar jurnaliștii "fără echipamente de filmare, fotografiere şi înregistrare video". Halal de aşa jurnalism, libertate a presei şi a dreptului de a fi informat din prima sursă!”. Deputata mai atrage atenția asupra prevederii conform căreia vor fi acreditate doar instituțiile care au “o politică editorială independentă, echidistantă, garantând pluralismul de opinii”: “Cine va da aprecierea pentru presa de calitate? Președintele Parlamentului, Președinții de fracțiuni parlamentare sau poate proprietarii ascunși, cei din umbră, ai instituțiilor audiovizuale?”, se întreabă retoric Corina Fusu.
 
Acreditarea jurnaliștilor în Parlamentul R. Moldova este o problemă care ține nu doar de accesul la informație și libertatea de exprimare, dar şi de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Respectiv, “aprobarea Regulamentului privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe lângă Parlament printr-un alt act, fie al Președintelui Parlamentului, sau al Prezidiumului Parlamentului, nu este conformă Constituției”, consideră Eugeniu Rîbca, expert în legislația mass-media. În opinia expertului, acest regulament trebuie să fie înlocuit de o lege cu privire la acreditarea jurnaliștilor, care să stipuleze prevederi foarte clare de acreditare a jurnaliștilor la Guvern, Parlament, alte instituții.

Potrivit reprezentanților CJI, acțiunea de sensibilizare din faţa Parlamentului, organizată joi, 12 februarie, face parte dintr-o amplă campanie de advocacy și are drept scop asigurarea accesului liber al presei la ședințele Parlamentului, astfel încât reprezentanții mass-media să poată reflecta obiectiv şi multilateral activitatea legislativului și să informeze veridic cetățenii. Acțiuni similare vor fi organizate și în zilele următoare, când deputaţii se vor întruni în şedinţe plenare.
 
Amintim că pe parcursul anului 2014, din partea organizațiilor de media, au fost inițiate mai multe demersuri (petiții, flash-mob, mese rotunde, cluburi de dezbateri) pentru sensibilizarea parlamentarilor cu privire la crearea unor condiții mai bune de muncă pentru jurnaliștii acreditați la Parlament. Cu toate acestea, activitatea profesională a reprezentanților media rămâne a fi restricționată în limitele unei săli special amenajate, pe care jurnaliştii o compară cu ”un ţarc”, de unde transmit informații pentru publicul larg.

Acest material este publicat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.