Proiectul inițial prevedea că furnizorul public național de servicii media (Compania Teleradio-Moldova) urma să primească anual alocații de la bugetul de stat în cuantum de 0,9% din valoarea bugetului de stat, iar Consiliul Audiovizualului – 0,03%.
Documentul votat în lectură finală nu prevede însă o sumă fixă pe care o vor primi din bugetul de stat cele două instituții. Alocațiile de la buget vor fi stabilite anual și vor reprezenta „volumul de anul precedent, indexat cu indicele prețurilor de consum din ultimul an bugetar”. Adică cele două bugete vor fi majorate sau reduse în funcție de evoluția prețurilor din anul precedent.
Totodată, a fost redus volumul de programe audiovizuale locale pe care trebuie să le transmită zilnic posturile de radio și TV publice, deoarece, potrivit președintelui Comisiei parlamentare de profil, Vladimir Hotineanu, prevederile votate în a doua lectură erau practic imposibil de realizat.
Astfel, furnizorii publici naționali vor trebui să transmită cel puțin 12 ore de programe audiovizuale, față de 14 ore, conform prevederilor precedente, iar cei regionali – 10 ore, față de 12 cum era stabilit inițial.
Codul serviciilor media audiovizuale a fost votat în a doua lectură la 26 iulie. Acesta prevede un șir de noi reglementări inclusiv ce țin de independența editorială, protejarea spațiului audiovizual național și transparența proprietății.
De exemplu, documentul prevede că „o persoană fizică poate fi proprietar-beneficiar la cel mult două servicii de televiziune generaliste și/sau de știri, precum și la cel mult două servicii de televiziune tematice”.
Totodată, autorii au prevăzut și anumite limite ale cotei de audiență care să nu permită crearea unei dominații mediatice pe piață. În special, proiectul Codului prevede că un proprietar-beneficiar nu poate deține o cotă mai mare de 35% din audiență, adică niciun proprietar-beneficiar nu poate avea poziție dominantă în formarea opiniei publice.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a votat o rezoluție privind situația politică din Republica Moldova prin care și-a exprimat îngrijorarea inclusiv cu privire la faptul că mass-media independentă, locală și de opoziție vor întâmpina dificultăți pentru a crea conținut autohton obligatoriu din lipsă de resurse. Președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media, Vladimir Hotineanu, declara atunci pentru Media-azi.md că este pregătit cadrul legislativ conex care va permite dezvoltarea produsului autohton la televiziune.
Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost elaborat de experți naționali și internaționali, precum și de reprezentanți ai societății civile în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Noua lege vine să înlocuiască Codul Audiovizualului, adoptat în 2006 și ulterior modificat în repetate rânduri prin multiple amendamente.