Ro
En
Рy
Cercetătorul media Victor Gotișan și unul dintre autorii mai multor rapoarte de monitorizare ale CJI a remarcat că, în ultima perioadă, unele instituții media au început să conștientizeze când se fac abateri și se corectează „din mers”, iar altele „pun sub semnul întrebării observațiile noastre”. „Dacă am avut reacții de la majoritatea celor vizați în monitorizări, cu excepția unora – Kp.md, Accent TV sau NTV Moldova –, și asta e un indicator că studiile se citesc și se iau în calcul unele recomandări”, a declarat Gotișan.
O altă observație ține de faptul că, atunci când proprietarii unor media sunt la guvernare, managerii acestora nu iau în considerare rapoartele de monitorizare, iar când patronii lor ajung în opoziție, atunci administratorii devin interesați de mențiunile în raport. Cercetătorul nu exclude că acest lucru se întâmplă din dorința de a obține surse alternative de finanțare.
Potrivit lui, tehnicile de manipulare utilizate de jurnaliști s-au redus ca număr. „Oricât ar părea de paradoxal, cele mai simple reguli deontologice sunt și cele mai greu de respectat - amestecul dintre fapte și opinii, dreptul la replică, etichetările și generalizările. (...) Tehnicile de manipulare au devenit mai puține, dar mai subtile, aș spune chiar mai șmechere”, a precizat Victor Gotișan.
Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a trecut în revistă constatările de pe urma monitorizării a zece posturi TV în campania electorală pentru parlamentare. Potrivit ei, majoritatea s-au axat pe mediatizarea acuzațiilor lansate de concurenții înscriși în cursă și mai puțin pe analiza programelor electorale. „Din păcate, am observat această tendință și la postul public de televiziune care, pe alocuri, a avut o politică editorială similară cu unele posturi de televiziune private care au afiliere politică”, a menționat ea.
Un alt fenomen remarcat în cazul unor posturi ține de numeroase reportaje în care se relata despre realizări ale reprezentanților autorităților publice locale din diferite orașe sau sate. „În acele știri nu era menționată apartenența primarului, din ce partid face parte, dar noi verificam pe site-ul Comisiei Electorale Centrale și, dacă vedeam că are apartenență la un partid care este concurent electoral, atunci contabilizam secundele pentru că intervenția acestuia era în favoarea concurentului respectiv”, a explicat Nadine Gogu.
DESPRE IMPORTANȚA RAPOARTELOR ȘI PROBLEMELE PRESEI
Și o parte din managerii media prezenți la clubul de presă și-au expus opiniile despre activitatea jurnalistică din perspectivă dentologiei profesionale. Editorul de știri de la Jurnal TV, Vitalie Călugăreanu, a menționat că rapoartele de monitorizare ale societății civile sunt importante inclusiv din perspectiva obținerii unor surse de finanțare prin granturi și pentru a afla situația concurenților. „Să știți că aceste rapoarte sunt foarte bune și ar fi mult mai bune dacă s-ar face un efort pe tot spectrul media din Republica Moldova, nu doar 12 posturi de televiziune sau anumite portaluri de știri”, a spus Călugăreanu.
Directoarea de știri de la TV8, Mariana Rață, s-a referit la fenomenul de autocenzură a jurnaliștilor, când reporterii nu știu cum să scrie și să abordeze anumite subiecte pentru a nu ajunge ținta criticilor. „Am ajuns, în redacție, în situația în care editorul să se teamă să redacteze unele texte pentru că el nu mai înțelege ce-i corect și ce nu-i corect”, a atenționat jurnalista.
Ea mai spune că membrii redacției TV8 au discutat și dacă pot face sau nu reportaje de la lansarea unor concurenți electorali. „Da, are dreptul și are dreptul să-l difuzeze în buletinele de știri. Reportajul are criteriile sale. Acolo sunt plasate și detalii, și observații ale autorului și nu poți să zici că aceste observații, făcute de autor, sunt amestec dintre fapte și opinii. Sunt observații. Nu au dispărut toate stilurile de presă. Presa în campanie electorală devine sterilă. Noi nu putem să transformăm jurnalismul în campanie electorală în produs farmaceutic, care să nu aibă niciun fel de impuritate, niciun fel de culoare”, a comentat Mariana Rață.
Redactoarea-șefă de la Unimedia.info, Olesea Banari, susține în schimb că se confruntă cu o criză de jurnaliști profesioniști și că redacția angajează mulți studenți care nu sunt suficient de bine pregătiți. „Problema este în calitatea a ceea ce ne livrează piața. Noi avem o criză enormă de oameni care pot să scrie corect, ca să nu mai spunem corect jurnalistic”, a explicat ea Olesea Banari.
Calitatea produsului în presa online, în opinia ei, este influențată și de viteza cu care ar trebui să lucreze jurnaliștii pentru a „rupe trafic” și avea clienți care cumpără spațiu publicitar. „Într-o economie de piață nu se pompează bani în instituție, dacă vrei să faci economie de piață. Dacă vrei să pui pe burtă niște instituții media, da, le pompezi cu bani și, la un moment dat, când o să vină un al doilea Plahotniuc (ex-liderul democraților) și o să facă o «perioadă neagră», o să monopolizeze piața media de publicitate, o să strângă robinetul la unul și la altul - atunci o să fie foarte vizibil ce întâmplă cu adevărat”, a adăugat Olesea Banari.
„CA A SFIDAT PUBLICUL”
În cadrul dezbaterilor a fost menționată și prestația Consiliului Audiovizualului (CA) care, în viziunea lui Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, nu și-a executat corect atribuțiile în perioada electorală. Or, în ultima săptămână, rapoartele de monitorizare ale organizației au arătat că toate posturile de televiziune au avut abateri prin defavorizarea sau favorizarea anumitor concurenți electorali. „Noi tindem să credem că asta e și din cauza că CA nu și-a îndeplinit rolul de garant al interesului publicului. Am comentat foarte mult, am reacționat după acel prim raport al CA și, practic, a fost ignorat de către majoritatea membrilor CA. Nu au fost aplicate sancțiuni, deși și acolo au fost constatate abateri. Și al doilea raport a fost lansat deja după ce s-a finalizat campania. Nu putem să spunem decât că, prin astfel de comportament, CA ne-a sfidat pe noi toți, a sfidat publicul”, a declarat Nadine Gogu.
Iar expertul media Eugeniu Rîbca consideră că o parte din vina pentru starea lucrurilor în audiovizual o poartă clasa politică. „Am avut scrutine și scrutine, am avut televiziuni și televiziuni care făceau partizanat politic, iar o reacție din partea clasei politice și a statului, în general, nu a existat. Iar comportamentul Consiliului Audiovizualului demonstrează, în acest scrutin, acest fapt”, a spus Eugeniu Rîbca.
Reprezentanții CA, inițial prezenți la discuții, au părăsit ședința pe parcurs și nu au mai răspuns apelurilor moderatoarei de a interveni. De altă parte, reprezentanții Teleradio-Moldova nu au dat curs invitației CJI.
