Ro
En
Рy
La eveniment au participat parlamentari, diplomați, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Mai mulți experți și oficiali din Lituania au fost invitați pentru a-și împărtăși experiența în ceea ce privește combaterea propagandei ruse prin intermediul mass-media și metodele de asigurare a securității informaționale a țării.
Prezent la conferință, Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Excelența Sa, James Pettit, a declarat: „Mesajul Statelor Unite este următorul: O democrație puternică are nevoie de o presă independentă. Pluralitatea surselor, care să nu fie afectate de interesele de business sau personale, presupune ca toate vocile să fie ascultate”.
Diplomatul american a atras atenția asupra unor fenomene care persistă în mass-media din Moldova: concentrarea proprietății media în mâinile unui număr restrâns de persoane, influența presei străine și manipulările din exterior.
Vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Vitiuc, care a deschis lucrările conferinței, a menționat, între altele, că principalele probleme cu care se confruntă Moldova în domeniul securității spațiului informațional constau în lipsa cadrului legislativ adecvat.
Despre necesitatea de a proteja libertatea presei și provocările cu care se confruntă țările ex-sovietice au vorbit ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Andrei Galbur, și omologul său din Lituania, Linas Linkevičius.
Andrei Galbur a constatat că problemele de propagandă străină, care aduc după sine invazia de știri false și materiale manipulatoare, sunt grave în Moldova, deoarece în spatele lor stau mașinăriile statale. „Spre regret, nu avem înțelegeri sau standarde agreate la nivel internațional în materie de combatere a propagandei și dezinformării. Deseori este dificil să deosebești în mod calificat propaganda de jurnalism”, a recunoscut ministrul, considerând că experiența Țărilor Baltice în privința combaterii propagandei străine ar putea fi relevantă pentru noi.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Linas Linkevičius, a subliniat că în prezent informația și difuzarea acesteia de către propagandiștii din Kremlin poate fi comparată cu o armă și trebuie să fie tratată ca atare: „Dacă în timpul războaielor convenționale erau atacuri cu artilerie, astăzi poți să speli creierii oamenilor prin alte metode”, a subliniat Linkevičius. În opinia sa, sunt necesare surse alternative de media pentru ca cetățenii să aibă acces la mai multe puncte de vedere asupra realității. „Noi nu trebuie să ne implicăm în propagandă. Noi trebuie să venim cu informații alternative”, a explicat Linas Linkevicius.
În discursul său, Silvio Gonzato, Director pentru Comunicări Strategice, Afaceri Parlamentare și Juridice în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă (EEAS), instituția cu rol de serviciu diplomatic al UE, a menționat: „UE este la curent cu situația dificilă a mass-mediei independente din Republica Moldova și încercăm să ajutăm cu diferite activități: cursuri pentru jurnaliștii din Chișinău și din regiune, sprijin pentru producerea și distribuirea conținutului. (...) Știm însă că acestea nu sunt suficiente și de aceea pregătim în prezent un program special conceput pentru a ajuta mass-media independentă din Moldova să producă conținut de înaltă calitate. Totuși, reiterez că este în primul rând responsabilitatea Moldovei să creeze condițiile pentru un cadru mediatic independent, profesionist și pluralist. Și aici ajungem la situația actuală din sectorul audiovizual, care pentru noi în UE reprezintă o sursă de mare îngrijorare. Concentrarea proprietății mass-media, monopolizarea pieței de publicitate și imperfecțiunea cadrului legislativ, precum și lipsa generală a concurenței loiale, din păcate, pun în pericol atât pluralitatea, cât și calitatea informațiilor”.
Directoarea Reprezentanței Internews în Moldova, Corina Cepoi, s-a referit la proiectul pe care îl va implementa această organizație în Republica Moldova în următorii cinci ani - "Mass media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova" (Media-M). În mod concret, a subliniat Corina Cepoi, proiectul își propune să contribuie la perfecționarea legislației media, susținerea de lungă durată a organizațiilor de presă independente, precum și la sprijinirea unor activități legate de educația media.
Necesitatea de a ridica nivelul de cultură al consumatorilor de media a fost menționată de mai mulți participanți la conferință. Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, s-a referit la experiența CJI, organizație de media care s-a preocupat ani la rând de educația mediatică a elevilor, iar la 1 septembrie curent a lansat un experiment pilot în zece școli. Nadine Gogu a menționat că Ministerul Educației s-a arătat deschis în privința introducerii acestor materii, cu titlu opțional, în curriculum școlar.
Un alt participant la eveniment, expertul Vlad Țurcanu, a atras atenția că presa din Moldova încă nu a reușit să se conecteze la standardele din mass-media europeană și că există anumite slăbiciuni la capitolul siguranței informaționale. „Vorbim despre slăbiciuni pronunțate, care există în acea instituție autonomă de reglementare, care se cheamă Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA)”. Potrivit lui Vlad Țurcanu, CCA deseori nu manifestă inițiative relevante și se arată obedient puterii.
Evenimentul a fost organizat de Parlamentul Republicii Moldova în parteneriat cu Organizația Freedom House și Reprezentanța Internews în Moldova.
Sursă foto: parlament.md
