11 Iulie 2018
927 de afişări
Prevederile din legislația mass-media cu privire la concentrările economice și poziția dominantă în acest domeniu ar putea prevala asupra celor stabilite în Legea concurenței, potrivit unui proiect avizat miercuri, 11 iulie, de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Opoziția consideră, însă, că aceste norme nu sunt în măsură să rezolve problemele în această privință existente pe piața audiovizuală din Republica Moldova.
Proiectul presupune introducerea unui articol nou în Legea concurenței care stabilește că, în cazul în care actele legislative speciale în domeniul mass-media prevăd praguri privind notificarea concentrărilor economice, sau cote ce prezumă existența poziției dominante, altele decât cele stabilite în Legea concurenței, vor fi aplicate prevederile din legislația mass-media.
De exemplu, Legea concurenței prevede că o întreprindere sau un grup de întreprinderi se prezumă, până la proba contrară, că se află se află în poziţie dominantă pe o piaţă relevantă „dacă cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă în cauză, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 50%”. Sub acest aspect, proiectul Codului serviciilor media audiovizuale stabilește că o persoană deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice în cazul în care „cota de audiență ponderată a serviciilor media audiovizuale ce îi sunt atribuite depășește 35% din piața semnificativă”. Dacă ambele proiecte vor fi adoptate de Parlament, atunci se va ține cont de cotele stabilite în Cod, și nu în cele din Legea concurenței
Expertul media Eugeniu Rîbca susține că este o practică internațională ca în domeniul mass-media să existe alte cote pentru constatarea poziției dominante pe piață. „Standardele internaționale în vigoare prevăd că în domeniul mass-media poziția dominantă poate fi stabilită la o cifră mult mai mică decât în alte domenii. Prin aceasta se justifică posibilitatea instituirii unei cote mult mai mici. Noul articol care se propune a fi introdus în Legea concurenței, menționează anume această posibilitate de instituire a unor praguri mult mai mici”, a explicat expertul pentru Media-azi.md.
„Scopul acestui proiect ține de posibilitatea instituirii unor praguri speciale de evaluare a concentrării economice și a unei colaborări mai eficiente între Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Consiliul Concurenței, încât cel din urmă să aibă cât mai multă informație relevantă, pentru a depista și contracara posibile fenomene de concentrare economică în mass-media”, susține vicepreședintele Consiliului Concurenței, Emil Guțu.
Deputații din opoziție au exprimat însă dubii că modificările propuse vor fi în măsură să combată, la modul real, problemele ce țin de concentrările economice pe piața audiovizualului. „Este greu să depistezi când un holding are 3-4 proprietari oficiali, dar în modul clar este un singur proprietar care a împărțit acțiunile la alte persoane. Despre aceasta știe toată lumea, dar din punct de vedere legal nu poți demonstra. Ideea este corectă, dar nu știu cum va fi implementată la modul practic”, a declarat deputatul liberal, Lilian Carp.
Opinii diferite există și în privința propunerii Consiliului Concurenței ca CCA, anual, până la 1 martie, să prezente un raport privind beneficiarii efectivi și nivelul concentrării pieței în domeniul audiovizualului. Președintele Comisiei parlamentare de profil, Vladimir Hotineanu susține însă că această prevedere ar putea fi modificată, deoarece CCA nu poate fi obligat să prezinte asemenea rapoarte.
Proiectul presupune introducerea unui articol nou în Legea concurenței care stabilește că, în cazul în care actele legislative speciale în domeniul mass-media prevăd praguri privind notificarea concentrărilor economice, sau cote ce prezumă existența poziției dominante, altele decât cele stabilite în Legea concurenței, vor fi aplicate prevederile din legislația mass-media.
De exemplu, Legea concurenței prevede că o întreprindere sau un grup de întreprinderi se prezumă, până la proba contrară, că se află se află în poziţie dominantă pe o piaţă relevantă „dacă cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă în cauză, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 50%”. Sub acest aspect, proiectul Codului serviciilor media audiovizuale stabilește că o persoană deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice în cazul în care „cota de audiență ponderată a serviciilor media audiovizuale ce îi sunt atribuite depășește 35% din piața semnificativă”. Dacă ambele proiecte vor fi adoptate de Parlament, atunci se va ține cont de cotele stabilite în Cod, și nu în cele din Legea concurenței
Expertul media Eugeniu Rîbca susține că este o practică internațională ca în domeniul mass-media să existe alte cote pentru constatarea poziției dominante pe piață. „Standardele internaționale în vigoare prevăd că în domeniul mass-media poziția dominantă poate fi stabilită la o cifră mult mai mică decât în alte domenii. Prin aceasta se justifică posibilitatea instituirii unei cote mult mai mici. Noul articol care se propune a fi introdus în Legea concurenței, menționează anume această posibilitate de instituire a unor praguri mult mai mici”, a explicat expertul pentru Media-azi.md.
„Scopul acestui proiect ține de posibilitatea instituirii unor praguri speciale de evaluare a concentrării economice și a unei colaborări mai eficiente între Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Consiliul Concurenței, încât cel din urmă să aibă cât mai multă informație relevantă, pentru a depista și contracara posibile fenomene de concentrare economică în mass-media”, susține vicepreședintele Consiliului Concurenței, Emil Guțu.
Deputații din opoziție au exprimat însă dubii că modificările propuse vor fi în măsură să combată, la modul real, problemele ce țin de concentrările economice pe piața audiovizualului. „Este greu să depistezi când un holding are 3-4 proprietari oficiali, dar în modul clar este un singur proprietar care a împărțit acțiunile la alte persoane. Despre aceasta știe toată lumea, dar din punct de vedere legal nu poți demonstra. Ideea este corectă, dar nu știu cum va fi implementată la modul practic”, a declarat deputatul liberal, Lilian Carp.
Opinii diferite există și în privința propunerii Consiliului Concurenței ca CCA, anual, până la 1 martie, să prezente un raport privind beneficiarii efectivi și nivelul concentrării pieței în domeniul audiovizualului. Președintele Comisiei parlamentare de profil, Vladimir Hotineanu susține însă că această prevedere ar putea fi modificată, deoarece CCA nu poate fi obligat să prezinte asemenea rapoarte.