Potrivit Consiliului de Presă, în ultimul an s-au intensificat campaniile de discreditare și de stigmatizare a unor persoane sau grupuri, în care sunt antrenate o parte dintre instituțiile media. „Auzim aproape în fiecare zi etichete de felul „mafiot”, „ucigaș”, „raider”, „oligarh” etc., pe care jurnaliștii le aplică fără să existe decizii definitive ale instanțelor de judecată. Etichetarea și stigmatizarea sunt practici contrare Codului Deontologic al jurnalistului și normelor jurnalismului de calitate, iar catalogarea cuiva drept „criminal”, „infractor”, „ucigaș” este pasibilă și de răspundere legală. Folosirea pe larg a etichetelor este confirmată de rapoartele de monitorizare a presei, dar și de cazurile care au fost sau sunt în proces de examinare la Consiliul de Presă”, se spune în adresare.
De asemenea, Consiliul de Presă notează că în ultima perioadă poate fi urmărită „implicarea unor jurnaliști în realizarea materialelor ce au drept scop denigrarea unor persoane, uneori prin provocarea la reacții neadecvate, și nu aflarea adevărului pentru o bună informare. În unele cazuri, cu scopul de a compromite imaginea adversarilor politici ai patronilor de presă, sunt preluate de pe bloguri ori resurse anonime și dubioase articole bazate pe falsuri sau pe informații parțial adevărate, materiale nedocumentate, bazate pe presupuneri sau pe opinii exprimate unilateral. Unii manageri de presă acceptă ca resursele mediatice pe care le administrează să devină platforme pentru campanii de denigrare”.
Membrii Consiliului de Presă le reamintesc tuturor colegilor de breaslă că rolul jurnalistului este să informeze corect, echidistant și operativ societatea despre chestiunile de interes public și să monitorizeze actul guvernării. „Antrenarea în orice fel de campanii de discreditare compromite atât reputația jurnaliștilor, cât și încrederea publicului în mass-media”, se menționează în Apel.