Ro
En
Рy
Unul dintre autorii proiectului, Ion Bunduchi, susține că în varianta finală a proiectului a fost exclusă sintagma ”coordonator”, întrucât instituția nu are doar atribuții de reglementare, ci și de eliberare a licențelor de difuzare. În domeniul de competențe al consiliului s-a mai adăugat, potrivit lui Ion Bunduchi, obligația de a asigura un raport echilibrat între serviciile de programe de televiziune și radio cu acoperire națională și serviciile locale, regionale. ”Ne gândim la necesitatea acestui echilibru pornind de la înțelegerea faptului că oricine dintre noi, oriunde s-ar afla, tabloul informațional pe care îl așteaptă sunt evenimentele locale, regionale, naționale, internaționale”, a explicat el.
Expertul media Petru Macovei a venit cu propunerea de a obliga consiliul să monitorizeze în permanență respectarea pluralismului de opinii și a drepturilor omului de către radiodifuzori.
La rândul său, membrul CCA Nicolae Damaschin a afirmat că instituția de reglementare a domeniului audiovizualului nu dispune de resurse umane suficiente, pentru a face față acestor sarcini. El a spus că în cadrul direcției de monitorizare a produselor tv și radio activează doar nouă persoane, iar pentru efectuarea unor astfel de monitorizări ar fi nevoie de zeci de persoane.
Dezbaterile s-au încins și în ceea ce privește componența consiliului. Proiectul prevede ca CCA să fie format din cinci membri numiți de Parlament. Ion Bunduchi a menționat că experții europeni au recomandat inițial includerea unui număr mai mare de persoane în consiliu pentru a asigura reprezentativitatea, dar că, în opinia sa, o asemenea abordare n-ar fi sustenabilă din punct de vedere economic. Autorii proiectului au făcut referire la experiența Statelor Unite ale Americii, unde comisia de specialitate audiovizuală are în componența sa doar cinci comisari. Între timp, potrivit lui Bunduchi, experții europeni au fost de acord că cinci persoane ar fi suficiente, doar că, în acest caz, accentul ar trebui să fie pus pe aparatul CCA. În context, membrul CCA Dragoș Vicol a propus ca în consiliu să fie șapte membri, pentru a nu crea un mediu favorabil anumitor aranjamente în luarea deciziilor.
Actualul Consiliu Coordonator al Audiovizualului (CCA) este format din nouă membri. Totodată, autorii documentului au subliniat că n-au inclus în prevederile proiectului posibilitatea de a desemna sau a avea o oarecare contribuție la alegerea membrilor consiliului din partea unor organizații non-guvernamentale.
Eugeniu Rîbca, un alt autor al proiectului Codului audiovizualului, a spus că actualmente membrii CCA sunt numiți pe criterii politice și că acest fapt trebuie recunoscut, dacă dorim o schimbare benefică a stării reale de lucruri din domeniu. În opinia Corinei Fusu, ministra în exercițiu a Educației, care a participat la audierile publice în calitate de semnatară a proiectului legislativ în perioada când era deputată în parlament, ar fi mai bine ca ”partidele să-și asume deschis persoanele pe care le deleagă și atunci o să știm de ce s-a votat într-un mod sau în alt mod”.
Pentru ca în componența CCA să fie alese persoane meritorii, participanții la audieri au propus ca pretendenții la funcția de membru al CCA să fie invitați la dezbateri televizate, iar ulterior prestația lor să fie analizată de Comisia Parlamentară de specialitate. Totodată, expertul media Petru Macovei a atras atenția că în procesul de selectare și evaluare a candidaților este necesară mai multă transparență.
Potrivit proiectului, președintele CCA este ales pe o durată de șapte ani de către membrii consiliului și poate fi demis de parlament în cazul în care raportul instituției de reglementare a domeniului audiovizualului este respins de către deputați în plenul legislativ.
Proiectul Codului audiovizualului conține și prevederi referitoare la bugetul CCA, acesta urmând să fie constituit din mijloace publice, granturi și venituri din taxe pentru licențiere, care vor fi mult mai mari. Nicolae Damaschin a salutat inițiativa, adăugând că nu este corect atunci când companiile din Moldova achită doar circa trei mii de lei pentru o licență de emisie cu acoperire națională. Pentru comparație, Damaschin a adus exemplul României, unde pentru obținerea licenței de emisie pe întreg teritoriul țării se achită circa un milion de euro.
Proiectul Codului audiovizualului, aflat acum în dezbateri publice, a fost elaborat în 2011, însă în Parlament a ajuns abia în primăvara anului curent.
Sursă foto: captură Privesc.eu
