Cum diminuăm discursul de ură în mass-media?

Potrivit cercetării, mass-media constituie cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în  spațiul public. Cel mai des, discursul de ură este propagat prin intermediul știrilor din domeniul religios sau politic, se precizează în document.

Cercetătorii au mai constatat că mass-media reflectă cazurile de discurs de ură prin scoaterea în evidență a celor mai agresive, negative sau scandaloase elemente ale acestora.

Autorul raportului, avocatul Dumitru Petru Sliusarenco, susține că deși CCA ar putea să sancționeze direct subiecții care incită la ură sau promovează mesaje sexiste, până în prezent Consiliul nu s-a remarcat printr-o poziție fermă în această privință.

Autorul studiului recomandă CCA să aplice eficient prevederile noului Cod al serviciilor audiovizuale referitor la discursul de ură, discursul sexist și măsurile de asigurare a egalității în produsele audiovizuale, să instituie un mecanism intern de monitorizare a discursului de ură și să colecteze date dezagregate privind un astfel de discurs.
Portalurilor de știri și instituțiile media li se recomandă să includă în politicile și programele lor norme care condamnă și exclud discursul de ură din activitatea mediatică a acestora.

De asemenea, acestea ar trebui să adopte mecanisme clare și eficiente de gestionare a comentariilor, pentru a evita promovarea discursului de ură.

Nadejda Hriptievschi, director de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a menționat, la rândul său, că mecanismul penal pentru cazuri de discurs de ură ar trebui să fie aplicat în mod responsabil, pentru a nu limita dreptul la exprimare.

Raportul a fost realizat în baza unei monitorizări complexe care s-a desfășurat în perioada 15 februarie – 15 august 2018.