Ro
En
Рy
„M-am dus după absolvire să mă angajez în calitate de profesoară de limba engleză. Acolo am trecut concursul în baza dosarului. Dar când m-am dus la interviu, deși după calificarea mea de asemenea am plăcut, nu am fost selectată. Explicaţia sau motivul refuzului nu mi-au fost prezentate, deşi privirea şi limbajul corporal al intervievatorilor au spus multe – pentru ei dizabilitatea mea fizică contase mai mult decât pregătirea profesională.”
Maria, 30 de ani, Chişinău
Ura în adâncuri înfundată
Cazul Mariei arată o altfel de Moldovă – nu cea primitoare, cu oameni ospitalieri, tradiții şi locuri pitoreşti. Arată o Moldova, ascunsă şi închisă, în care oamenii tratează discriminatoriu alţi oameni, în care atitudinile dau naștere la vorbe jignitoare, în care acțiunile deseori se transformă într-o duritate străine umanității.
Aparent, suntem o societate în care din punct de vedere legal, avem dreptul la oportunități şi șanse egale, la o viaţă demnă şi echitabilă. Aparent suntem o societate multietnică şi diversă. Aparent suntem europeni…
Atât studiile, cât şi realitatea ne prezintă o altfel de ţară- cel mai frecvent sunt discriminate în Moldova persoanele cu dizabilităţi, după care urmează persoanele sărace, persoanele HIV pozitive, persoanele în etate, persoanele de orientare homosexuală , romii și femeile.
Probabil în ultimii 6 ani am vorbit mai mult decât altădată despre principii şi valori. Toleranță nu e nici pe departe una din principalele valori morale şi umane ale moldovenilor. Un studiu sociologic despre „Percepțiile populației din Republica Moldova privind fenomenul discriminării” realizat de Fundația Soros Moldova în 2011 arată că toleranța este plasată în lista valorilor doar pe locul şase, după astfel de valori ca credinţa în Dumnezeu, respectul pentru alţi oameni, respectarea legii, libertatea și egalitatea.
Ura verbală
Cel mai adesea intoleranța şi discriminarea este manifestată verbal. Şi chiar dacă legea cu privire la libertatea de exprimare, permite fiecărui cetățean să îşi exprime liber gândurile, atitudinile şi opiniile, garanțiile privind libertatea de exprimare nu se extind asupra discursurilor care incită la ură sau la violenţă.
Nu ştiu cum ar putea fi catalogate unele discursuri ale politicienilor, ale feţelor biserici sau formatori de opinie, care cheamă la intoleranță, segregare şi lipsă de umanitate, decât discursuri ce instigă la ură. Iar lipsa unui mecanism clar de sancționare a astfel de manifestări duce la o perpetuare a fenomenului. Ba mai mult decât atât, tolerarea tacită şi lipsa conștientizării acestei încălcări ale drepturilor omului - de la educatori, profesori, preoţi, medici, autorități, mass media până la înalţi oficiali – va servi drept exemplu şi pentru următoarele generaţii. Pentru că suntem ceea ce vedem, auzim şi vorbim.
De la urăşte-ţi aproapele, la iubeşte-i pe cei din jurul tău
Toleranța se educă şi se creşte. De la mic la mare, societățile multietnice şi multiculturale învaţă ce înseamnă dragostea de oameni, respectul şi demnitatea, diversitatea şi frumusețea acesteia. Inspirată de sportivi, tenori, modele şi oameni simpli, printre care Andreea Boceli, Kelly Knox, şi Alexei Yagudin, care au reuşit să spargă stereotipuri şi prejudecăţi în toate lumea, DARE Social Fashion Show a îndrăznit să sensibilizeze opinia publică că persoanele cu nevoi speciale au o frumusețe şi un potențial uman, profesional şi social deosebit. Astfel, promovând mesajul + priveşte dincolo de aparenţe, DARE a început o schimbare în atitudini, comportament şi acţiuni. Primul eveniment caritabil de modă din august 2014, la care au participat 18 modele de viaţă, 20 designeri tineri şi 400 de persoane a dat un impuls pentru a construi un model de incluziune, toleranţă şi recunoaștere.
După eveniment, privind dincolo de aparenţe, câteva companii internaționale și naționale şi-au adaptat oficiile şi au angajat persoane cu nevoi speciale, mai multe modele de viaţă au iniţiat proiecte personale şi profesionale, mai mulţi reprezentanți ai mass media au început să prezinte subiectul persoanelor cu dizabilităţi altfel, decât stigmatizând, cerșind milă şi umilind.
Astăzi, DARE merge mult mai departe, propunându-și să crească o veritabilă comunitate de 25 lideri din toate regiunile Moldovei. DARE îndrăznește să crească lideri de viaţă capabili să realizeze idei transformându-le într-un rezultat viabil.
O altă schimbare de la ură la dragoste a fost lansată de Iniţiativa Pozitivă. De mai bine de 5 ani de zile, organizaţia încearcă să ofere suport persoanelor seropozitive şi să sensibilizeze societatea că aceste persoane sunt parte integră a societăţii şi au dreptul la o viaţă decentă şi oportunități egale. Astfel, în 2014 a fost lansată campania „O generație fără HIV/SIDA începe cu mine”. Astfel, 17 dintre partenerii campaniei şi-au marcat produsele cu panglica roşie, iar consumatorul, procurându-le contribuie financiar, la combaterea HIV în Moldova.
Campania este sprijinită de persoane publice din Moldova, companii străine şi autohtone şi este un model de responsabilitate socială a întreprinderilor. Astfel, datorită campaniei, subiectul persoanelor HIV a început a fi mediatizat , societatea a început a conștientiza importanţa acestuia. De asemenea, au fost colectate fonduri de la partenerii comerciali ai campaniei, care au fost un real ajutor pentru persoanele HIV pozitive.
Astfel de inițiative fac societatea mai tolerantă şi mai deschisă, ajutându-ne să devenim mai umani şi mai buni. O societate care nu are un cult al toleranţei şi umanităţii, trebuie să îl dezvolte. Este mai mult decât o valoare şi obligație morală, este o precondiție pentru atingerea bunăstării şi armoniei.
Imagini de la DARE Social Fashion Show și logoul „Inițiativei Pozitive”
______________
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare”, implementat de CJI cu suportul Civil Rights Defenders (Suedia), partener al CJI. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
