Ro
En
Рy
Jurnalismul de calitate presupune neutralitate, echilibru de opinii și echidistanță. În media tradițională, înainte de era digitală, reporterul își câștiga dreptul de a-și exprima opiniile pe subiecte importante din societate prin editoriale și articole de analiză, prin multă muncă, experiență și cunoștințe dobândite în domeniu. Odată cu dezvoltarea și extinderea rețelelor sociale drept forum de discuție, jurnaliștii s-au ales cu o platformă de exprimare directă, necontrolată și nereglementată, unde nu e nevoie să treci prin filtrele ierarhice ale instituției media pentru a-ți împărtăși opiniile și preferințele. Dar ce postează profesioniștii din media? Sau când se încheie ziua de muncă a jurnalistului? Trei exemple de practici externe vin să schițeze un răspuns la această întrebare și să indice asupra faptului că modul în care jurnaliștii utilizează rețelele sociale este un subiect relevant în Moldova, dar mai puțin discutat.
În multe țări cu bune practici în domeniu există ghiduri de conduită pentru jurnaliștii care utilizează bloguri ori conturile lor private de Facebook sau Twitter pentru a publica informație de utilitate publică și comentarii proprii la anumite subiecte, mai cu seamă în electorală. În mod general, astfel de coduri conțin detalii despre modul în care jurnalistul respectă politica editorială a instituției pe care o reprezintă și cum se raportează la normele deontologice universale. Spre exemplu, în Ghidul pentru jurnaliști pe timp de alegeri, elaborat de organizația Reporteri fără Frontiere încă în 2015, cu referire la activitatea online a jurnaliștilor, se precizează că aceștia vor verifica informația plasată pe conturile personale, vor respecta regulile de confidențialitate în ceea ce privește angajatorul lor și că, online, jurnaliștii de profesie mereu se vor identifica drept jurnaliști.
Un alt exemplu referitor la utilizarea conturilor de rețele sociale în scopuri profesionale este versiunea actualizată a ghidului intern al renumitei instituții The New York Times, din 2017. 
Conducerea New York Times scria pe atunci că conștientizează rolul rețelelor sociale în activitatea profesională și că mulți dintre jurnaliștii care lucrează pentru instituție sunt voci influente pe Twitter, Facebook, Instagram și alte platforme. Tocmai din acest motiv, organizația ține să se asigure că prezența lor pe rețele este una responsabilă, în conformitate cu valorile redacției și nu doar. Astfel, instituția media interzice jurnaliștilor săi vociferarea viziunilor politice sau susținerea vreunui candidat în campaniile electorale. Chiar dacă conturile de Twitter, Instagram, Snapchat sau de pe alte rețele sociale pot fi considerate domenii private, separate de rolul de jurnalist, de fapt, tot ce se postează online este într-o oarecare măsură public, iar tot ce se face public este asociat cu instituția de presă.
Ghidul de conduită BBC menține o atitudine similară cu cea a The New York Times. Instituția accentuează că activitatea online a oricăror persoane care se identifică cu BBC, precum producători de programe, editori, reporteri sau prezentatori, are potențialul să compromită imparțialitatea organizației și să-i afecteze reputația. Astfel, BBC are grijă ca publicul său să poată avea încredere în integritatea programelor și serviciilor pe care le oferă, precum și că activitățile externe ale prezentatorilor, producătorilor de programe și ale altor angajați nu subminează imparțialitatea sau reputația instituției ori că deciziile lor editoriale nu sunt percepute a fi influențate de orice interese comerciale sau personale. Prin urmare, BBC interzice angajaților săi:
- să dezvăluie public modul în care votează sau exprimă sprijinul pentru orice partid politic;
- să exprime o părere pro sau împotriva oricărei politici care face obiectul dezbaterii politice actuale a partidului;
- să susțină orice poziție specială cu privire la o chestiune de politică publică, controversă politică sau industrială ori orice alt „subiect controversat”;
- să îndemne la o schimbare a politicilor publice de înaltă calitate;
- să vorbească sau să scrie în mod public despre BBC fără aprobarea prealabilă specifică din partea șefului departamentului relevant.
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova recomandă ca atât instituția media, cât și jurnaliștii care o reprezintă să aibă un comportament online similar celui offline, respectând aceleași reguli de etică profesională.
Deși Codul spune pe larg cum ar trebui să fie acest comportament, o detaliere a normelor care să vizeze specificul rețelelor sociale ar fi binevenită. Cel puțin asta arată și studiile recente de monitorizare a conturilor și paginilor de Facebook ale mai multor instituții de presă și jurnaliști, în alegerile din 2020, publicate de Centrul pentru Jurnalism Independent.
La fel de benefică pentru asigurarea transparenței și creșterea credibilității mass-media ar fi dezvoltarea ghidurilor interne de către toate redacțiile și publicarea acestora pe paginile oficiale ale instituțiilor, de rând cu lista jurnaliștilor ce activează în echipa redacțională. În prezent vedem prea puțină transparență în acest sens. Mai mult, este complicat de identificat cine activează într-o redacție sau alta întrucât, în multe cazuri, materialele produse sau difuzate nu sunt semnate de autori, ci de redacție, iar în unele cazuri nu sunt semnate deloc. Acest fapt nu este neapărat rău în cazul știrilor, dar devine problematic atunci când se publică opinii și editoriale sau se permite amestecul faptelor și opiniilor în articolele cu scop informativ.
În concluzie, „Votează!” ar fi un mesaj pertinent și demn de un jurnalist apartinic, care ține să contribuie la încurajarea cetățenilor să-și exercite dreptul de vot, dar nicidecum „Votează pentru X sau Y!”. În perioade electorale, jurnaliștii trebuie să reziste presiunilor propriilor opinii, pe care ar trebui să le exprime în intimitatea cabinei de vot, ca orice alt cetățean. Așteptarea generală față de jurnaliști este ca aceștia să rămână în afara politicului, tratând imparțial toți politicienii, indiferent de simpatiile sau antipatiile pe care le pot simți față de ei. În ajutor vin codurile și ghidurile cu principii etice și deontologice, elaborate deja, dar în cazul cărora există un mare potențial de extindere și îmbunătățire, așa ca să răspundă erei digitale în continuă schimbare.
Sursa foto: captură Radio Europa Liberă
