Ro
En
Рy
Media-Azi.md: Dragă Sorina Stefârță, „mai e nevoie de școală de jurnalism într-o epocă de „copy-paste””?, ca să cităm un text pe care îl semnați acum doi ani pe portalul Media-azi.md... Cum ați răspunde astăzi la această întrebare?
Sorina Ștefârță: Cred că tocmai acum este nevoie de o asemenea școală unde, în ritm de veritabilă redacție, aspiranții la un bilet de intrare în lumea media sunt învățați să facă jurnalism modern - deci, apelând cu încredere la noile tehnologii care s-au afirmat deja și în această muncă -, dar în același timp să se conducă de preceptele clasice ale profesiei care, prioritar, spun: „nu minți!” și „nu dăuna!”. Sunt de trei ani și jumătate la această Școală și recunosc că m-am atașat mai mult decât mi-aș fi imaginat de ea. Mă bucur enorm pentru succesele celor care, odată trecuți pe la noi, nu abandonează „muntele jurnalistic”, ci se încăpățânează să-l cucerească. Iar eu mă încăpățânez să cred că îi învățăm pe studenții noștri să fie flexibili și adaptabili la o lume în continuă schimbare, dar și să nu mintă și să nu se mintă. Povestea cu uitatul în oglindă dimineața nu a anulat-o nimeni...
M. A.: Jurnalismul este marcat în prezent de multe provocări - invazia de știri false, dezinformare, manipulare a opiniei publice. Cum îi poate ajuta ȘSAJ pe viitorii jurnaliști să fie imuni la astfel de fenomene, să le opună rezistență?
S. Ș.: Îi încurajăm să nu se teamă să gândească, să analizeze, să întrebe și, în definitiv, să vorbească - iar astfel, îi ajutăm să depisteze și să înfrunte aceste provocări, deopotrivă în calitatea lor de consumatori de media și cea de viitori profesioniști. Sunt subiecte pe care, începând cu anul de studii 2015-2016, le-am abordat într-un modul separat în cadrul cursului de Jurnalism politic: inițial, ca un mini-curs despre manipulare și propagandă; ulterior ca un exercițiu practic prin care studenții sunt învățați să depisteze și să demoleze, pas cu pas, falsurile media. Acest proces însă are loc și la alte cursuri, pentru că deseori la ȘSAJ ele sunt interdisciplinare. Astfel, bunăoară, noțiunea de fals mediatic este abordată, cu succes, și la Fotojurnalism, și la Etica mass-media - chit că, din nefericire pentru mass-media de la noi și nu numai, exemple avem zilnic și cu nemiluita.
M. A.: Ce rol acordați la ȘSAJ aspectelor ce țin de deontologie, care merge mână în mână cu credibilitatea jurnalistului?
S. Ș.: Ca și în cazul falsurilor mediatice, deontologia - ca parte componentă și condiție non-negociabilă a unui jurnalism de calitate - trece ca un fir roșu prin toate cele peste 20 de cursuri, care sunt predate la ȘSAJ timp de zece luni de studii. O facem, și aici, cu exemple concrete de derapaje etice, cu discuții și analize, cu situații-provocare în care studentul trebuie să ia o anumită decizie și să și-o argumenteze. Sunt principii pe care acest proiect s-a fundamentat din start și care sunt indispensabile pentru o societate sănătoasă, principii de care ținem cont la selectarea instructorilor ce vin să-i inițieze pe studenții noștri în profesie. Și sunt ferm convinsă că dacă, într-o zi, am renunța la ele, aceasta ar însemna că de fapt renunțăm la însăși Școala de Studii Avansate în Jurnalism.
M. A.: Studenții apreciază ȘSAJ și pentru cunoștințele practice pe care le obțin aici. Pe ce veți pune accent anul acesta în pregătirea viitorilor jurnaliști?
S. Ș.: Misiunea școlii, formulată și în documentele noastre strategice, este că învățăm jurnalismul, îmbinând rigorile clasice ale meseriei cu noile tehnologii. Vrem să îmbunătățim calitatea produsului media din Republica Moldova prin instruirea unor jurnaliști care cunosc și mânuiesc la un nivel înalt instrumentele moderne de colectare și de prezentare a conținutului - iar pentru aceasta, în prezent, lucrăm la o noua curricula, al cărei cuvânt-cheie va fi „inovația”. Drept urmare, pe inovație se va pune accent și în procesul de studii. De la jurnalismul dronelor la cel făcut cu telefonul mobil, de la podcasturi audio până la ziare pe snapchat - totul, pentru ca absolvenții noștri să poată face față provocărilor profesiei, inclusiv prin capacitatea de a lucra în diverse echipe și de a livra diverse produse. Doar astfel vom construi o societate informațională deschisă.
M. A.: Cât de motivați sunt tinerii, care tocmai au intrat în cea de-a 13-cea promoție a Școlii de Studii Avansate de Jurnalism, să facă jurnalism? V-am ruga să ni-i prezentați - în câteva cuvinte sau în mai multe...
S. Ș.: Studenții actualei promoții - ca și predecesorii lor din alți ani, de altfel - sunt diverși, iar diversitatea este unul dintre acei piloni-cheie pe care, încă de la începuturile sale, a fost construită această Școală. Și asta ne bucură. Sunt diverși ca vârstă, diverși ca viziuni și ca formare. Astfel, printre studenții celei de-a 13-ea promoții se numără și medici, și ingineri, și specialiști în științe politice, și profesori sau funcționari publici. Sperăm că vor rămâne la fel de entuziaști și determinați să-și urmeze visul și să îmbrățișeze o nouă profesie, precum i-am văzut la început de septembrie, când am inaugurat noul an de studii. Și că în doar zece luni le vom putea spune, cu mândrie și multă încredere: „colegi”.
