Ro
En
Рy
Modificările la Codul civil au fost promovate de Guvernul Filip și adoptate de Legislativ în iulie 2018. Potrivit autorilor, proiectul are drept scop să modernizeze legea și transpune mai multe norme europene. De cealaltă parte, unii experți spun că printre modificări s-au strecurat și unele care afectează munca jurnaliștilor.
O astfel de normă ține de faptul că „este atingere a vieții private difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie fără consimțământul persoanei în cauză”. Respectiv, persoana vizată într-un material „poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale“.
DREPTUL LA PROPRIA IMAGINE VERSUS INTERESUL PUBLIC
Jurista Tatiana Puiu susține că prevederea se bate cap în cap cu Legea privind libertatea de exprimare, potrivit căreia fotografierea, filmarea și utilizarea imaginii unei persoane sunt permise în lipsa consimțământului acesteia atunci când se fac cu bună-credință, în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și cu scopul de a informa despre aspecte de interes public.
„În asemenea circumstanțe, decizia de publicare a imaginilor și/sau fotografiilor unei persoane îi aparține redacției și această decizie trebuie să fie una echilibrată, luată doar în urma analizei minuțioase a tuturor criteriilor relevante: contribuția la o dezbatere de interes general, statutul de persoană publică al persoanei, precum și obiectul materialului jurnalistic, comportamentul anterior al persoanei, metoda de obținere a informațiilor, veridicitatea, conținutul, forma și repercusiunile filmării, precum și pedeapsa impusă”, precizează Tatiana Puiu.
O altă atingere adusă vieții private se consideră captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțământul acesteia. Potrivit lui Bozianu, asta ar însemna că „jurnalistul și instituțiile mass-media nu sunt în drept să filmeze/fotografieze persoanele publice într-un local de agrement, automobil personal și/sau în alt spațiu, chiar dacă aceste persoane, prin faptele lor, provoacă un anumit interes public. Or, situația în care un grup de deputați au fost observați la o întrevedere într-un spațiu public ar fi contrară imperativului stabilit de norma indicată”.
„INSTRUMENTE CATASTROFALE”
Este considerată drept încălcare și „difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat, fără consimțământul celui care îl ocupă în mod legal”. Expertul amintește, în context, că anterior în mass-media au fost difuzate pe larg fotografii cu interiorul domiciliului unei reprezentante a Procuraturii, pe care ea le-a publicat pe rețelele sociale. El precizează că aceste imagini sunt accesibile și în prezent.
Și alte prevederi din lege, potrivit lui Sergiu Bozianu, ar face „orice investigație jurnalistică imposibilă”. „Situațiile enunțate ar putea fi utilizate cu ușurință de orice persoană deranjată de investigații și reportaje jurnalistice ca să intimideze și să reducă la zero dreptul mass-media de a informa societatea asupra chestiunilor de interes public”, mai crede expertul.
El accentuează în context că prevederile Codului civil au prioritate în raport cu normele legilor privind libertatea de exprimare și accesul la informație, deoarece au fost adoptate recent.
„Dacă două legi cu aceeași forță juridică generează soluții diferite, se aplică legea mai nouă. Faptul că la momentul actual nu ne-am pomenit cu o mulțime de acțiuni în instanța de judecată din partea subiecților deranjați de investigațiile jurnalistice, în baza acestor norme de drept, este doar un preludiu. Instrumentele oferite de această normă sunt catastrofale față de dreptul de acces la informație și libertatea de exprimare”, conchide Sergiu Bozianu.
Recent, un proiect care ar îmbunătăți legislația privind accesul la informație, elaborat de reprezentanții mai multor ONG-uri de media, a fost discutat în cadrul unor consultări online. Printre altele, experții propun completarea Codului civil cu o prevedere potrivit căreia „nu constituie încălcare prelucrarea datelor cu caracter personal de interes public de către mass-media în condițiile Legii privind accesul la informație și Legii cu privire la libertatea de exprimare”.
