Ro
En
Рy
Consemnăm, la finele lunii august, 25 de ani de independență a R. Moldova și Sărbătoarea „Limba noastră”. 25 de ani este vârsta maturității. Dar cum a evoluat și în ce măsură s-a maturizat în această perioadă mass-media din R. Moldova? Care e starea generală a presei, după 25 de ani de independență a statului R. Moldova?
De ce, în prezent, avem o presă cu un statut de „parțial liberă”, iar țara noastră continuă să coboare în topurile internaționale privind libertatea presei? De ce, în situația când avem sute de instituții media în R. Moldova, nu putem vorbi despre existența unui pluralism mediatic autentic? Cum să explicăm faptul că, după decenii de totalitarism și cenzură, astăzi continuăm să ne confruntăm cu fenomenul concentrării? În fine, de cât timp mai e nevoie pentru ca presa să fie recunoscută și la noi, la fel ca în toată lumea civilizată, a patra putere în stat?
Media Azi a abordat acest subiect cu invitații săi – experți media, lideri de opinie, manageri de presă, jurnaliști. Vom prezenta opiniile lor zilnic, pe parcursul acestei luni, pentru a contura împreună un tablou cât mai realist al mass-media autohtone după 25 de ani de independență a țării.
Media Azi: În calitate de corespondent special la Comrat, ce vă îngrijorează și ce vă bucură în discuțiile pe care le aveți cu oamenii din autonomia găgăuză?
Ecaterina Terzi: Constat cu bucurie că oamenii au devenit mai deschiși față de presă și se orientează mai bine în noianul de informații pe care le primesc zilnic. În Găgăuzia se deplasează foarte des echipe de filmare din diferite țări. Jurnaliștii sunt interesați de schimbările din regiune, vor să afle opiniile locuitorilor despre viața politică și economică din regiune și din țară, despre cultura și obiceiurile oamenilor de diferite naționalități care locuiesc aici. Sunt corespondent special de 15 ani și observ că atenția pe care o acordă presa problemelor din Găgăuzia se răsfrânge pozitiv asupra situației din teritoriu - se construiesc drumuri, case de locuit, școli și grădinițe, se amenajează terenuri sportive. Toate acestea se fac nu doar cu ajutorul statului, dar și cu susținerea micului business, fondurilor și programelor internaționale. Oamenii știu despre acest lucru și îl apreciază.
Media Azi: Cum arată astăzi peisajul mediatic de la Comrat și câtă libertate au jurnaliștii din autonomie?
Ecaterina Terzi: Dacă la începutul anilor 90 în regiune puteai să vizionezi doar programele transmise de Compania Publică „Teleradio Moldova”, Compania Publică Regională GagauziyaRadioTelevizionu (GRT) și postul ORT, în prezent, publicul are acces și la posturile private republicane și locale, precum și la posturile tv din alte țări – Rusia, Romania, Ucraina, Turcia. Internetul este o sursă de informație care se extinde tot mai mult. Sigur, există și probleme nesoluționate. De exemplu, postul public GRT nu este dotat cu tehnică modernă, nu dispune de unități de transport. Din această cauză nu pot fi realizate programe de cultură generală, emisiuni pentru copii sau sportive. Nici posturile private nu sunt lipsite de probleme - ele se confruntă cu fluctuații de cadre, salariile pe care le oferă sunt mici, deoarece marii furnizori de publicitate preferă să colaboreze cu instituțiile media care au acoperire națională. Totuși, jurnaliștii au un anumit grad de libertate și, chiar dacă nu întotdeauna reacționează adecvat la materialele apărute în presă, funcționarii publici sunt nevoiți să țină cont de opinia jurnaliștilor și să răspundă în fața societății pentru faptele și greșelile lor.
Media Azi: Ce puteți spune despre colaborarea jurnaliștilor de la Comrat cu cei de la Chișinău?
Ecaterina Terzi: Jurnaliștii din regiune au relații strânse cu colegii din capitală, bazate pe încredere, ceea ce e foarte important. Facem schimb de experiență, organizăm împreună deplasări în autonomia găgăuză, investigăm în comun anumite subiecte. În ultimul timp apar tot mai multe materiale de investigație, susținute și prin diferite proiecte implementate de Centrul pentru Jurnalism Independent, ceea ce de asemenea contribuie la dezvoltarea jurnalismului din regiune.
