Ro
En
Рy
Cum se întâmplă că diferite companii sociologice ne oferă date contradictorii ce țin de ratingul politicienilor, al concurenților electorali, iar în ziua alegerilor avem tablouri totalmente diferite de cele desenate în timpul campaniilor electorale? Cine sau ce influențează rezultatele sondajelor de opinie și care este rolul mass-media în acest proces? Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), moderatoarea emisiunii de săptămâna curentă, a discutat despre aceasta cu invitații săi - Alina Țurcanu, editor la Radio Europa Liberă, și Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice (IPP).
Aflați din emisiune, care sunt principalele trei întrebări de control pe care trebuie să ni le punem atunci când două companii sociologice ne spun în același timp lucruri diferite despre unul și același politician – una îl ridica substanțial în sondaje, iar cealaltă îl coboară, la fel de spectaculos. De ce sunt mai puțin credibile sondajele de opinie efectuate la telefon sau prin Internet.
Potrivit directorului IPP, atunci când sondajul a fost finanțat de o instituție de presă, acest lucru e și mai puțin credibil, deoarece în condițiile R. Moldova mass-media nu dispune de resurse financiare să finanțeze sondaje sociologice. „Înseamnă că resursele au venit din altă parte și au fost canalizate prin această TV”, a constatat Arcadie Barbăroșie.
Cu referire la rolul mass-media în finanțarea, dar mai cu seamă în interpretarea sondajelor de opinie, jurnalista Alina Țurcanu are anumite dubii: „Când faci conexiunile cu ceea ce apare ulterior în ziar și vezi că politicianul X este brusc pe primul loc sau are o creștere spectaculoasă, atunci îți dai seama cine de fapt a comandat aceste sondaje”, constată Alina Țurcanu.
Iar la întrebarea ce crede despre sondajele falsificate și dacă e adevărat faptul că unele companii sociologice oferă date în funcție de cine și cât plătește, jurnalista atrage atenția că, „dacă ești în posesia unei instituții media și, cu atât mai mult, dacă ai un holding de câteva televiziuni, atunci intră în acțiune mass-media, nu doar sondajul. Prin asta și se explică în societăți ca a noastră dorința politicienilor de a avea mass-media ca instrument de influențare a maselor, de manipulare”.
Arcadie Barbăroșie explică ce presupune marja de eroare de 3 procente în sondaje cu un eșantion de 1100 -1200 de respondenți; de ce nu este corect să comparăm rezultatele unui sondaj de opinie cu rezultatele alegerilor și, nu în ultimul rând, de ce are o atitudine pozitivă față de cercetările sociologice.
Vă reamintim, că emisiunea „Media Azi” este un produs realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent și poate fi vizionată pe portalurile Media Azi, Mediacritica și pe YouTube.
