Ro
En
Рy
“Ceea ce oferă astăzi canalele rusești, cu mici excepții, nu poate fi numit în niciun caz jurnalism, dar propagandă, pentru că știrile nu respectă rigorile profesionale, iar evenimentele sunt puse în scenă ca într-un show”, a afirmat Alex Grigorievs, vicepreședintele Baltic to Black Sea Alliance.
Expertul a evidențiat câteva momente importante. Potrivit lui Grigorievs, războiul informațional nu este o metaforă, ci un război adevărat, care trebuie tratat ca atare. ”Pervâi canal este un tanc rusesc, iar NTV – o bombă nucleară”, a caracterizat el situația. ”Fiind împotriva Letoniei, războiul informațional este și împotriva Moldovei - dacă agresiunea este una regională, și reacția la ea ar trebui să fie regională”, a constatat expertul leton. Nu în ultimul rând, el a îndemnat la o colaborare cu mediile rusești, ”deoarece există mulți jurnaliști ruși pe care merită să-i cunoaștem și să-i îmbrățișăm”.
Cum se manifestă războiul informațional în presa online? Directorul executiv al portalului Agora.md, Tudor Darie, a adus exemplul comentatorilor falși, a utilizatorilor cu mai multe conturi de autentificare, care au scopul să manipuleze și să dezinformeze opinia publică. Potrivit datelor Biroului de Audit al Tirajelor și Internet, în R. Moldova sunt 1,9 mln de utilizatori, adică aproximativ 70 la sută din populație este conectată la Internet. Dintre aceștia, 1,2 mln utilizatori au cont pe Odnoklassniki, o rețea care are numeroși forumiști adepți ai Federației Ruse. În opinia lui Tudor Darie, e nevoie de un proiect de țară, pentru a răspunde prompt la provocările propagandei rusești.
Mariana Onceanu-Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) a fost de părerea că produsele media rusești difuzate în Moldova nu pot fi numite jurnalism autentic. ”Știrile sunt propagandă și nu corespund standardelor profesionale”. La întrebarea: Ce trebuie de făcut pentru a schimba lucrurile, membra CCA a pledat pentru măsuri radicale, cum ar fi ”interzicerea, cel puțin pentru o anumită perioadă, a difuzării, preluării, achiziționării emisiunilor informativ-analitice din spațiul rusesc”.
Deputata PL, membră a Comisiei parlamentare pentru mass-media, Corina Fusu, a amintit despre primii pași întreprinși de către CCA în 2014 – sancționarea radiodifuzorilor „în legătură cu nerespectarea principiului echilibrului social-politic, echidistanţei şi obiectivităţii în cadrul unor emisiuni informative și a buletinelor de știri”. În ceea ce privește controversatul proiect de modificare a Codului audiovizualului, ea a afirmat că grupul de deputați din partea PLDM și PD, sub paravanul securizării spațiului informațional, a încercat, de facto, “să amendeze nu doar Codul audiovizualului, dar și Legea cu privire la libertatea de exprimare”.
Deputata s-a referit și la proiectul de lege propus de PL, axat exclusiv pe securizarea spațiului informațional, care prevede că “radiodifuzorii și distribuitorii de servicii vor difuza programe autohtone, cu caracter informativ și analitic, în proporție de 100%, dintre care 80% în limba română, iar 20% - în limbile care se vorbesc pe teritoriul R. Moldova.
”Nu putem vorbi despre libertatea de exprimare când ne referim la unele emisiuni și buletine de știri retransmise din Federația Rusă, care a inventat un nou tip de război – informațional – la fel de periculos ca și războiul cu arma”, a concluzionat Corina Fusu.
