Formalism în elaborarea și aprobarea declarațiilor televiziunilor publice privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumului republican

• În 2018 a fost republicat Codul electoral al Republicii Moldova cu modificările operate în ultima perioadă.
• Pe 6 decembrie 2018, CCA a aprobat Concepția de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și a referendumului republican din 24 februarie 2019 de către instituțiile mass-media audiovizuale din Republica Moldova.
• Pe 21 decembrie, CEC a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.
• Pe 26 decembrie, Consiliul de Observatori (CO) TRM a aprobat Declarația IPNA privind politica editorială pentru alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019.
• Pe 28 decembrie, CCA a aprobat declarația Moldova 1, Moldova 2, Radio Moldova și Radio Moldova Tineret privind politica editorială pentru alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019.
• Pe 4 ianuarie 2019, CCA a aprobat declarația TV Găgăuzia și a GRT FM privind politica editorială pentru alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie. 

• În ședința din 26 decembrie 2018, până a aproba Declarația politicii editoriale, CO al TRM a făcut trimitere, în textul deciziei, la cinci articole din Codul audiovizualului, la două articole din Codul electoral, la patru capitole din Statutul IPNA și la 24 de puncte din Regulamentul CO al TRM.  Au fost invocate greșit articolele 64-64' din Codul electoral, or, după modificarea Codului electoral, articolul 64' lipsește în Cod, iar articolul 64 este intitulat „Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripție”. 
• În debutul declarației, TRM se angajează să reflecte alegerile în conformitate cu prevederile unui șir întreg de acte normative, inclusiv Codul electoral (deși face trimiteri eronate la articole), dar și Legea Presei. O parte dintre prevederile actelor normative enumerate se regăsesc în angajamentele concretizate în declarație, nu și vreuna din Legea Presei. Să amintim că deși respectiva lege, adoptată în 1994, conține mai multe norme judicioase, ele, practic, au migrat în alte legi ulterioare, inclusiv în Legea cu privire la libertatea de exprimare sau în Legea cu privire la accesul la informație. Prin urmare, constatăm o dorință de a da documentului o mare importanță, dar în realitate acțiunea developează o atitudine formală, birocratică.
• În pct. 1.1. al Declarației, TRM se angajează să reflecte campania electorală respectând principiile prevăzute atât de articolele 64-64', cât și de articolele 69-70 ale Codului electoral. Precizăm: corect ar fi fost indicarea doar a articolelor 69-70.
• În pct. 1.2. este stipulat că evenimentele electorale vor fi reflectate în știri la Moldova 1, Moldova 2 și la Radio Moldova, deși, mai târziu, în aceeași declarație, găsim că „știri electorale” va difuza și Radio Moldova Tineret, de luni până vineri, la ora 15.30.
• În pct. 1.4., TRM se angajează să nu difuzeze programe cu participarea candidaților la alegeri, în calitate de prezentatori de știri, de realizatori sau moderatori de dezbateri electorale etc. În același timp, Regulamentul CEC, în pct. 48, prevede o obligațiune suplimentară pentru moderatorii emisiunilor de dezbateri electorale - să nu aibă calitatea de „rude de gradul întâi și doi ale candidaților”, prevedere ignorată în declarația TRM.
• În pct. 2.1., TRM se obligă să acorde timpi de antenă, inclusiv în conformitate cu cerințele Regulamentului CEC. Însă, în pct. 3.2. îi vizează, la acordarea timpilor de antenă contra plată, doar pe concurenții electorali. Regulamentul CEC, totuși, face distincție între concurenții electorali pentru alegeri parlamentare și participanții la referendum. Mai mult, și participanții la referendum au dreptul, conform Regulamentului CEC, la timpi de antenă contra plată (două minute de publicitate electorală pe zi). Din declarație nu este clar cum va proceda TRM în cazul în care participanții la referendum înregistrați de CEC vor solicita timpi de antenă contra plată.
• TRM, prin declarație, anunță că va organiza dezbateri electorale cu participarea candidaților înregistrați pe liste de partid și că aceștia vor fi invitați în ordinea tragerii la sorți. Este un criteriu bun și credibil. Totodată, în cadrul dezbaterilor electorale, fiecare concurent electoral va dispune de câte 15 minute: un minut pentru prezentarea platformei, 13 minute pentru dezbateri și un minut la sfârșitul emisiunii pentru adresarea către electorat. Minutele care nu vor fi folosite de către concurenți în timpul dezbaterilor se vor adăuga la minutul final. Este dreptul exclusiv și legitim al TRM să organizeze dezbateri electorale cum consideră că e mai bine. Totuși, atragem atenția asupra unui risc atunci când permitem invitaților la dezbateri să economisească timp pentru mesajul final. S-ar putea întâmpla ca cineva dintre invitați, în mod conștient, să răspundă foarte lapidar la fiecare întrebare ca, mai apoi, la final, nestingherit de contracandidați, să facă pledoarie mai mult de un minut. S-ar putea să nu se întâmple acest lucru, dar riscul există și e bine să fie luat în calcul.
• Nu este clară până la capăt prevederea următoare din declarație: „Moldova 1 va organiza dezbateri și va oferi gratuit timpi de antenă pentru concurenții electorali pentru ca aceștia să-și poată expune opiniile privind organizarea referendumului național (…) Dezbaterile sunt planificate în zilele… și vor avea o durată de 45 de minute, pe parcursul a două săptămâni, începând cu data de 12 februarie 2019”. Nu este clar dacă la aceste dezbateri vor fi invitați toți concurenții electorali și toți participanții la referendum sau doar participanții la referendum.
• În Capitolul III al declarației, TRM se angajează să vegheze ca realizatorii și moderatorii emisiunilor de dezbateri electorale să nu aibă, inclusiv, calitatea de candidați ori persoane de încredere la alegeri. Reamintim: regulamentul CEC obligă realizatorii/moderatorii să nu aibă nici calitatea de rude de gradul întâi și doi ale candidaților.
• În Capitolul V – „Difuzarea sondajelor de opinie”, la pct. 5.1., TRM stipulează că va difuza rezultatele sondajelor doar în cazurile în care acestea vor fi însoțite de următoarele informații: denumirea organizației care a efectuat sondajul; data sau intervalul de timp în care s-a desfășurat sondajul și metoda utilizată; dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare. Totodată, autorii Declarației, care se angajează să respecte Regulamentul CEC, au neglijat două categorii de informații obligatorii în cazul sondajelor, dictate de respectivul regulament și anume (Capitolul IV, pct. 54): persoana care a comandat sondajul şi sursa de finanțare; dovada privind înștiințarea CEC despre desfășurarea sondajului de opinie cu tematică electorală în conformitate cu art. 70 alin. (10) din Codul electoral.
• În pct. 5.2., TRM scrie: „Concurenții electorali care se consideră lezați în drepturi beneficiază de dreptul la replică în condițiile art. 64 alin. (6) din codul electoral”. Să precizăm, că art. 64 din Codul electoral, intitulat „Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripție”, are doar patru alineate. Reconstituim prevederea din regulamentul CEC: „Concurenții electorali care se consideră lezați în drepturi beneficiază de dreptul la replică în condițiile art. 69 alin. (6) din Codul electoral”.
• În pct. 7.5., TRM reiterează, deși nu este necesar, obligațiunea să respecte concepția CCA și regulamentul CEC, obligațiune ce nu-și găsește confirmare/concretizare în mai multe prevederi ale declarației.
• Declarația finalizează cu precizarea că a fost adoptată prin ordinul președintelui interimar al companiei din 24 decembrie 2018, deși ar fi trebuit invocată decizia CO al TRM, autoritatea care a aprobat declarația. 

• Directorul interimar al GRT a aprobat declarația politicii editoriale pe 28 decembrie 2018, data-limită când respectivul document, potrivit legislației, urma să fie prezentat la CCA.
• CCA a recepționat Declarația GRT pe 2 ianuarie 2019.
• Nu este clar dacă declarația a fost adoptată și de către CO al GRT, din motiv că asemenea date lipsesc pe site-ul oficial al instituției. 

• GRT, în Capitolul II, pct. 1, se angajează să reflecte evenimentele electorale cu respectarea principiilor obiectivității, echilibrului și imparțialității.
• GRT, în capitolul II, pct. 3 din declarație, s-a obligat să includă știrile/subiectele electorale într-o rubrică separată, în afara buletinelor informative. De menționat că o atare normă a existat în regulamentele CEC, dar cu mulți ani în urmă. Norma, fiind considerată exagerat de restrictivă, a fost demult eliminată. Se știe că buletinele de știri sunt în topul produselor mediatice preferate de către populație. Prin urmare, nu este îndreptățită în niciun fel eliminarea informației cu caracter electoral din edițiile de știri.
• Prin pct. 5 al aceluiași capitol, GRT se obligă să reflecte activitatea autorităților din autonomie și din țară, în conformitate cu un șir de legi, inclusiv Legea Presei.
• Pct. 7, din același capitol, prevede că în emisiunile care nu poartă caracter electoral, candidații înregistrați vor obține dreptul de a participa, dar nu vor fi prezentați în calitate de candidați și nu vor avea dreptul să facă agitație electorală. Este o prevedere periculoasă, deoarece, orice apariție la ecran a unui concurent electoral înregistrat deja are conotație electorală, indiferent la ce temă ar discuta. În plus, prin această prevedere sunt favorizați candidații care, până la înregistrare, au deținut funcții de răspundere, din motiv că aceștia, de regulă, sunt cel mai des invitați la emisiuni.
• GRT, prin conținutul pct. 8, își rezervă dreptul să producă și alte programe electorale, fapt despre care va înștiința CEC, nu și CA.
• În pct. 10, GRT declară că pe 24 februarie 2019 sau în ziua alegerilor din „turul al doilea”, dacă va fi necesar, va reflecta alegerile în ediții speciale și în buletinele de știri. Alegerile din 24 februarie 2019, conform legislației, nu presupun și al doilea tur de scrutin.
• În Capitolul III, pct. 3, GRT precizează că, dacă un spot de publicitate durează mai puțin de 30 de secunde, va fi contabilizat cu 30 de secunde. În același timp, nu se precizează cum vor fi contabilizate spoturile cu durata mai mare de 30 de secunde.
• În același capitol, pct. 15, făcând trimitere la art. 70 (4) din Codul electoral, GRT se obligă să acorde gratuit candidaților electorali, în primele trei zile ale perioadei electorale, câte cinci minute la televiziune și câte zece minute la radio, pentru expunerea programelor electorale. Să cităm exact prevederea art.70 (4) din Codul electoral: „În campania electorală pentru alegeri parlamentare, prezidențiale şi referendumuri republicane, radiodifuzorii naționali, a căror listă este făcută publică de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în primele trei zile ale perioadei electorale, acordă gratuit concurenților electorali câte cinci minute de emisie la televiziune şi zece minute la radio în scopul expunerii programelor electorale şi informării alegătorilor. Timpii de antenă respectivi sunt oferiți în alt spațiu de emisie decât cel rezervat publicității electorale și dezbaterilor electorale”.
• În Capitolul IV, dedicat modului de organizare și desfășurare a dezbaterilor electorale la radio și televiziune, în pct. 4, se stabilește că numărul la o dezbatere va constitui patru candidați. Este la latitudinea GRT să decidă, doar că onorarea unei atare obligațiuni este posibilă în cazul în care în cursa electorală este înregistrat un număr par de candidați, nu și în cazul când numărul acestora este impar. Or, autorii declarației ar trebui să ia în calcul asemenea detalii.
• În același capitol, la pct. 14, GRT garantează că timpul acordat fiecărui participant la dezbateri va fi cronometrat și va fi plasat pe ecran. Dacă angajamentul este și pentru radio, atunci serviciul tehnic va trebui să asigure în mod corespunzător studioul în care se vor desfășura dezbaterile electorale.   
• Pct. 26 al capitolului la care ne referim, prevede obligațiuni pentru moderatorii dezbaterilor electorale, valabile pentru scrutinele anterioare. Or, regulamentul CEC pentru alegerile din 24 februarie 2019 instituie o normă suplimentară pentru moderatori - să nu fie rude de gradul întâi și doi ale candidaților.
• Prin pct. 27, GRT se obligă să nu difuzeze în cadrul dezbaterilor electorale publicitate comercială, chiar dacă acest lucru nu este interzis de legislația în vigoare.
• În „Dispoziții finale”, GRT se angajează să păstreze emisiunile pe tematică electorală pe durata perioadei electorale și nu mai puțin de trei luni din ziua scrutinului. Regulamentul CEC, pe care s-a angajat să-l respecte GRT, stipulează însă exact: „Imprimările la toate materialele video şi audio cu tematică electorală se păstrează de către radiodifuzori până la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare/referendumului. În caz de apariție a litigiilor, perioada de păstrare a imprimărilor va fi prelungită la decizia instanței de judecată” (pct. 57). 

• CO și administrațiile furnizorilor publici de servicii media au demonstrat o atitudine formală, birocratică față de elaborarea declarațiilor politicii editoriale în reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019.
• Autoritatea de reglementare în domeniu, în  examinarea și aprobarea Declarațiilor furnizorilor publici de servicii media, a demonstrat o atitudine formală și superficială.
• CO și administrațiile furnizorilor publici, de rând cu autoritatea de reglementare, au demonstrat o necunoaștere a cadrului normativ, în special al celui electoral, fapt ce a condus la neglijarea/încălcarea acestuia, în perioada de elaborare și aprobare a declarațiilor.
• Furnizorii publici de servicii media, dar și autoritatea de reglementare, prin atitudinea demonstrată, au compromis ideea declarațiilor menită:

• Comportamentul formal al CO și al administrațiilor furnizorilor publici, precum și al autorității de reglementare, pe segmentul elaborării, analizei și adoptării declarațiilor, a prejudiciat electoratul de posibilitatea de a-și exercita și funcția firească de controlor public asupra entităților responsabile.  

• CO și administrațiile furnizorilor publici de servicii media, în elaborarea declarațiilor politicii editoriale în alegeri, să renunțe la atitudinea formală, să ia în calcul cadrul normativ în vigoare, astfel încât să devină pentru furnizorii privați exemple de referință. O motivare în plus pentru acceptarea recomandării ar fi că electoratul furnizorilor publici mai au calitatea de contribuabili ai acestora. 
• Autoritatea de reglementare să atragă atenție sporită documentelor recepționate de la furnizorii publici, tocmai din motiv că aceștia, conform legislației, au obligațiuni suplimentare, inclusiv în alegeri.

Raportul nr.1 de monitorizare a mass-mediei în perioada electorală pentru alegerile parlamentare 2019 (9 – 24 ianuarie 2019)