Goana după soluții pentru protejarea spațiului informațional al Moldovei

Spațiul informațional al Moldovei trebuie protejat de propaganda posturilor TV rusești retransmise în țara noastră, au declarat recent atât liderii coaliției pro-europene, cât și o parte din reprezentanții societății civile. În acest sens, membrii Partidului Liberal Reformator (PLR) au înregistrat un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului astfel încât 80% din posturile de televiziune și radio în Republica Moldova să fie în limba română. Potrivit autorilor documentului, această inițiativă este menită, printre altele, să protejeze spațiul informațional al țării. Totuși, deși recunosc existența unui pericol de intoxicare a spațiului informațional în Moldova, experții media au păreri diferite în privința necesității adoptării unor modificări legislative.

Expertul mass-media Ion Bunduchi este de părere că actualul Cod nu trebuie modificat,  ”ci abrogat, și scris unul nou”. Bunduchi a declarat, pentru Media Azi, că autoritățile din Republica Moldova nu au acordat niciodată suficientă atenție rolului mass-media și spațiului informational al țării. ”Prin aceasta se explică lipsa unei strategii sau viziuni clare asupra dezvoltării mass-media și spațiului informațional. Prin aceasta se explică legislația proastă în domeniu. Cine ar putea spune azi cu exactitate: a pierdut sau nu a pierdut Republica Moldova suveranitatea informațională? Nimeni nu ar putea spune. Or, mai degrabă, s-ar teme să spună că respectiva suveranitate nici nu a fost obținută”, a explicat Bunduchi.

Acesta consideră că inițitiva propusă de PLR este binevenită, dar că nu e suficientă. ”Schimbarea Codului cu câte o frază pe an nu poate schimba radical în bine situația. Cu jumătăți de măsură nu poți face reforme. La drept vorbind, dacă erau urmate anumite prevederi ale legislației în vigoare, nu mai era nevoie de initiațiva cu 80%”, a adăugat Ion Bunduchi.

Experta în legislație media Olivia Pârțac a declarat, de asemenea, că relatarea evenimentelor din Ucraina de către posturile rusești a fost asemănătoare cu cea din perioada conflictului transnistrean din anii 90. ”Aceasta este o problemă veche din 1992, încă de când era războiul din Transnistria și singura informație corectă despre acest război era pe postul Moldova 1. Dar toată lumea se informa de la canale rusești (…) Acum e aceeași poveste ca și atunci”, a spus Pârțac.

Olivia Pârțac este de părere că legislația actuală a Republicii Moldova are suficiente prevederi pentru a permite Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) să ia decizii care pot influența retransmisia posturilor cu conținut propagandistic. Pârțac a susținut că CCA a mai avut precedente - atunci când a interzis difuzarea canalelor pornografice pentru a proteja minorii. ”În Codul Audiovizualului există obligația de respectare a pluralismului de opinie. Orice emisiune trebuie să aibă două surse și să reflecte obiectiv faptele. Astfel, CCA poate face o analiză și poate lua decizii, de exemplu pe aspectele ce țin de informarea corectă a publicului. Chiar și în Constituție, art. 34 prevede obligația mass-mediei de a informa corect. (...) Părerea mea e că există pârghii”, a spus Pârțac.

Ea a adăugat că autoritățile din Moldova nu reacționează prompt în aceste situații din cauza politicii față de Rusia și a dependenței energetice a țării. În ceea ce privește proiectul propus de PLR, Pârțac a avertizat că un număr mare de moldoveni și-ar putea manifesta nemulțumirea în cazul în care se sistează retransmisia unor posturi rusești, în contextul componenței populației autohtone și a preferințelor acesteia.

Directorul Uniunii Cabliștilor, Vladimir Topal, s-a arătat și el sceptic față de proiectul PLR, însă din alte motive. Acesta consideră că nu există alternative pentru a susține o proporţie de 80% de posturi în limba română - România poate oferi spre retransmitere maximum 13-14 canale. În schimb, Topal s-a declarat pentru interzicerea definitivă a retransmiterii posturilor TV străine prin frecvențele de stat și păstrarea lor doar prin cablu, pentru că acestea ”omoară audiovizualul moldovenesc”.

”Noi retransmitem posturi de televizune străine de brand, inclusiv românești. Utilizăm frecvențele de stat, preluăm toată publicitatea care este în Moldova pe posturile mari și nu permitem ca aceasta să ajungă și pe piața locală. Așa se face business-ul la noi. Asta se numește televiziune moldovenească. Pe noi nu ne cunosc nici în România, nici în Rusia. Dar noi omorâm audiovizualul moldovenesc pentru că folosim brandurile străine pe frecvențe de stat și transmitem idei străine”, a declarant Topal. Acesta este de părere că operatorii de cablu ar trebui să fie cei care retransmit posturile de televiziune străine. ”Telespectatorii nu ar trebuie să fie limitați în dreptul lor de a alege posturi de televiziune”, - a declarat Topal.

Amintim că recent, deputaţii PLR au înregistrat un proeict de lege care prevede ca 80% din canalele retransmise pe teritoriul Republicii Moldova să fie în limba română.

În urma evenimentelor recente din Ucraina, a parafării Acordului de Asociere Moldova-UE în noiembrie 2013, a anunțului coaliției pro-europene privind intenția de semnare a Acordului în august 2014 și a declarațiilor liderilor de la Tiraspol privind posibilitatea alipirii regiunii transnistrene la Federația Rusă, atât politicienii, cât și reprezentanții mass-media au ridicat problema protejării spațiului informațional de propaganda rusească.

La momentul de față, Moldova retransmite un număr semnificativ de canale rusești: NTV prin TV7, Pervîi Canal prin Prime TV, RTR, Vesti, Rossia 24, TNT, REN TV, precum și numeroase canale de filme și seriale, posturi pentru copii, canale tematice (inclusiv Discovery și National Geographic sunt transmise în limba rusă) și altele. Totodată, un raport realizat de către jurnalistul și analistul David Satter pentru Centrul pentru Asistență Media Internațională (CIMA), lansat în ianuarie, arată că spaţiul informaţional al Republicii Moldova este încă dominat de mass-media din Rusia.

Discuții similare au loc și în Ucraina. În 10 martie, autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului din Ucraina le-a cerut prestatorilor de servicii de radiodifuziune prin cablu să suspende difuzarea pe teritoriul ţării a cinci posturi TV din Rusia: Vesti, Rossia 24, ORT (Pervîi kanal), NTV-Mir și RTR-Planeta. O decizie oficială de interzicere a acestor posturi însă încă nu a fost adoptată.