Google, Facebook și alte companii internaționale vor fi impozitate în Moldova pentru serviciile oferite persoanelor fizice. Vom plăti mai mult pentru sponsorizări?

Documentul include propuneri de modificare a legislație fiscale, vamale și a legilor conexe. Economistul Veaceslav Ioniță consideră că prin aceste măsuri MF vrea să impoziteze, practic, cea mai mare piață din lume, menționând că este o găselniță preluată din practicile altor țări, inclusiv europene. Expertul susține că, la rândul lor, companiile respective ar putea crește plățile pentru serviciile prestate.
Se estimează că această impozitare va asigura creșteri suplimentare de venituri la bugetul țării, în anul viitor, de aproximativ 100 milioane de lei.

Noi subiecți impozabili

Astfel, potrivit documentului, MF propune un șir de modificări la legislația fiscală. În primul rând, la capitolul subiecții impozabili se adaugă și „nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, ce prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice și obțin venituri de la persoanele fizice rezidente în Republica Moldova ce nu desfășoară activitate de întreprinzător”.

De asemenea subiecți impozabili vor deveni și nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM, așa-numiții intermediari, cu ajutorul cărora persoanele fizice rezidente, care nu fac antreprenoriat, achită diferite servicii prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, locul livrării cărora se consideră a fi Republica Moldova.

Ce servicii vor fi impozitate?

Serviciile prestate prin intermediul rețelelor electronice se vor considera servicii prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat cu utilizarea tehnologiilor informaționale.

La acest capitol sunt incluse: transmisia digitală de programe radio sau TV, acordarea accesului la contentul audiovizual, acordarea prin rețeaua Internet a drepturilor de utilizare a cărților (edițiilor) electronice și altor publicații electronice, materialelor informaționale, de învățământ, prezentărilor grafice, pieselor muzicale cu text sau fără text, pieselor audiovizuale, inclusiv prin acordarea accesului la distanță pentru vizualizare sau ascultare, acordarea dreptului de utilizare a programelor pentru calculatoare (inclusiv jocuri pentru calculatoare), bazelor de date prin rețeaua Internet, inclusiv prin acordarea accesului la distanță la ele,acordarea serviciilor de publicitate în rețeaua Internet, inclusiv utilizarea programelor pentru calculatoare și a bazelor de date, precum și acordarea suprafețelor (spațiilor) de publicitate în rețeaua Internet, plasarea ofertelor privind procurarea (comercializarea) mărfurilor (servicii, lucrări), acordarea în regim online puterii computaționale pentru plasarea informației în sistemele informaționale,acordarea domen-urilor, prestarea serviciilor de hosting și multe alte de acest gen.

 
Practica europeană

În Nota informativă a proiectului se menționează că această practică de aplicare a TVA pentru serviciile electronice prestate de agenți economici nerezindenți către populație se utilizează de la 1 ianuarie 2018 în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii proiectului susțin că, potrivit legislațiilor fiscale din Australia, Bahrain, Belarus, Uniunea Europeană, India, Japonia, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite, companiile internaționale sunt responsabile de stabilirea, taxarea și achitarea TVA către autoritățile competente pentru toate achizițiile de aplicații cu plată și pentru achizițiile în aplicație făcute de clienții din  țările respective.

Astfel, conform conceptului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță prin intermediul serviciului electronic: E-commerce-VAT office amplasat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat. „Este de menționat că măsura dată va asigura o concurență loială între prestatorii de servicii electronice naționali și internaționali prin aplicarea aceluiași tratament fiscal prin prisma achitării TVA la buget. Se estimează că această măsură va asigura creșteri suplimentare de venituri pe perioada anului 2020 de aproximativ 100 mil. lei”, se arată în proiect.
 
Divertismentul, cea mai dinamică piață din lume

Economistul Veaceslav Ioniță susține, pe blogul personal, că prin aceste măsuri Guvernul a decis să atragă atenția la cea mai dinamică piață pe plan global, piața de divertisment, „care, după mărime, este comparabilă cu piața petrolieră și a gazelor naturale luate împreună”. „Oamenii cheltuiesc pentru divertisment mai mult decât pentru orice alt lucru. În 2019 această piață va atinge cota de 2,2 trilioane USD pe plan global sau 2,5% din PIB-ul global. Această piață conform PwC este împărțită în 15 segmente, iar multe din ele sunt prezente online. Aici se includ: Filme, muzică, jocuri video, reviste, cărți, care sunt procurate on-line”, scrie Ioniță.

Expertul susține că în 2019 moldovenii vor procura online de peste hotarele țării bunuri și servicii în valoare de 4,3 miliarde de lei, cea ce este de două ori mai mult decât acum trei ani, când procurările online au fost de 2 miliarde de lei. Această piață înregistrează o creștere anuală de 30% și este cea mai dinamică în Moldova. Nu este greu de calculat că în 2020 procurările online de peste hotare se vor apropia de 6 miliarde de lei, iar în mai puțin de trei ani vor depăși suma de 10 miliarde de lei. „Evident că, mai devreme sau mai târziu, această piață trebuia să trezească interesul Guvernului, în sensul impozitării ei”, este de părere Ioniță.

Acesta recunoaște că este greu de stabilit mărimea pieței, însă Guvernul presupune că e vorba de cel puțin 500 milioane de lei anual, iar impozitarea acestor servicii ar aduce suplimentar la bugetul de stat circa 100 milioane de lei.
Veaceslav Ioniță consideră că pentru a estima piața este necesar de organizat un sondaj național, care va arăta cât consumă moldovenii pentru divertismentul online. „Dar, cu certitudine, acest consum se va dubla la fiecare 2-2,5 ani. Încasările bugetare vor înregistra aici cele mai mari creșteri în următorii ani și vor depăși de 2 - 3 ori creșterile veniturilor bugetare de pe alte domenii”, crede Ioniță.

Noutatea proiectului – impozitarea persoanelor fizice

În opinia expertului, intenția Guvernului de a impozita divertismentul online va crea o motivație financiară pentru el să lupte cu pirateria și furtul intelectual din Internet, deoarece Guvernul va dori ca totul să fie legal și impozabil. Pentru companii acest lucru cel mai probabil va fi benefic, unicii care trebuie să înțeleagă că ceva se întâmplă suntem noi consumatorii, care din 2020 vom fi „rugați” de Guvern să nu mai „furăm” filme, muzică, jocuri online, dar să le procurăm și să mai plătim și impozite pentru ele. Astfel, noutatea proiectului constă în faptul că vor fi impozitate și persoanele fizice pentru serviciile sau bunurile procurate.

Vor crește prețurile pentru consumatori?

Ioniță mai spune că și prețurile pentru consumatori vor crește.
 

În următoare postare: „Legea își propune să pună pe picior de egalitate o companie locală, care plătește taxe, și una internațională, care doar colectează sumele în Moldova. Putem vorbi aici de iTaxi vs Yandex, sau de agenții de publicitate locale care plătesc 20% import de servicii publicitate vs băieții și fete care plătesc reclama cu cardul personal și nu plătesc taxe, creând un fel de concurență neloială. Deci, legea ar pune egal între toți. Marea dilemă: Va reuși Moldova să convingă toți playerii mari, precum FB, Google, Netflix și alți prestatori de servicii să-ți deschidă reprezentanțe în cea mai săracă țară pentru a colecta taxe?” se întreabă Ciorici.

Proiectul de lege al MF a fost aprobat de principiu astăzi de către Cabinetul de Miniștri și urmează să fie înaintat ca inițiativă legislativă Parlamentului spre examinare. Ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță a precizat, după ședința Guvernului, că propunerile privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată pentru serviciile electronice  prestate de agenții economici nerezidenți către populația pe teritoriul Republicii Moldova au fost preluate din proiectul politicilor fiscale, elaborat de Guvernului Sandu. Acesta a adăugat că prevederile au fost discutate și cu partenerii externi.