Ro
En
Рy
Potrivit proiectului de lege, aeronavele fără pilot urmează să fie înmatriculate, iar certificatul de înregistrare „trebuie să se afle în permanență la persoana care asigură controlul de la distanță a aeronavei”. Totodată, acest tip de aeronave vor putea efectua zboruri „fără permisiunea prealabilă a autorității administrative de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile doar în zone special rezervate”.
Contactat de Media Azi, șeful Direcției reglementări din cadrul AAC, Sergiu Mârzac, a confirmat că prin noțiunea de aeronave fără pilot se au în vedere dronele. „Legislația R. Moldova trebuie să fie adaptată la normele europene, iar în majoritatea statelor există tendința de a reglementa activitatea deținătorilor de drone. Atâta timp cât cadrul normativ în vigoare nu reglementează spectrul legat de drone, era necesar să fie introduc acest aspect în noul Cod aerian. Atunci când se vor face filmări cu drona în scop necomercial nu va fi nevoie de autorizație, iar în cazurile comerciale va fi necesar. În opinia noastră, proiectul de lege nu vine să îngrădească activitatea jurnaliștilor”, ne-a comunicat Sergiu Mârzac.
I-am solicitat reprezentantului AAC, să ne explice ce se are în vedere prin „zonele special rezervate” pentru zboruri și ne-a recomandat să consultăm Ordinul 933 al AAC din 4 mai 2016 cu privire la stabilirea zonelor de interdicție a aparatelor de zbor fără pilot. Documentul în cauză stipulează că „spațiul aerian al R. Moldova „FIR Chișinău”, Clasa C, se consideră zonă interzisă.”
Am intrat și pe portalul furnizorului de servicii de aeronavigaţie în R. Moldova, MoldATSA, www.moldatsa.md, unde am găsit explicația: „FIR Chișinău include tot spațiul aerian al R.M. de la pământ până la FL 660”, și că FL 660 constituie 20 km.
Dar ce cred jurnaliștii care utilizează dronele despre aceste prevederi din proiectului Codului aerian? Iată comentariul redactorului-șef al portalului Agora.md, Victoria Dumbravă.
„Argumentul că prin modificarea anumitor legi, adoptări de Coduri, are loc transpunerea normelor europene în legislația națională îl găsim în ultima perioadă în majoritatea inițiativelor. Mă întreb dacă autoritățile naționale nu au ajuns chiar să transforme acest proces de transpunere într-un scut de apărare a anumitor interese. Este valabil și pentru proiectul Codului aerian al Republicii Moldova. În Nota Informativă a proiectului autorii recunosc că nu există o reglementare unitară la nivel european a utilizării aeronavelor fără pilot la bord (aici înscriindu-se și dronele), dar pentru că sunt preocupări la nivel național, proiectul vine să instituie reguli de utilizare a acestora în R. Moldova. Se invocă aspecte legate de securitate. Dar nu este prezentată nicio analiză calitativă și cantitativă, cu indicatori clari care să spună că utilizarea dronelor ar fi provocat anumite daune, pagube sau vătămări corporale. Nu există nici măcar o statistică elementară, câte drone sunt în R. Moldova. Se știe însă că în ultimii ani, dronele au fost utilizate în mai multe investigații, reportaje jurnalistice, iar imaginile surprinse au scos la iveală averi de lux ale demnitarilor sau informații care i-au pus pe aceștia în situații nu tocmai confortabile. Pentru instituțiile media, în special, pentru jurnaliștii care utilizează în activitatea lor dronele, aceste noi condiții care se conțin în proiectul Codului aerian ar putea deveni o povară birocratică, dar și o limitare a accesului la informație. Noile reguli privind utilizarea dronelor vizează libertatea de exprimare, interesul public și viaţa privată a persoanei. Or, un jurnalist profesionist va ști unde este limita dintre acestea”.
Proiectul a fost avizat pozitiv de către Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție.
Sursa foto: www.allthingsmalibu.com
