HOW TO. Cum verificăm informațiile în mediul online?

Cum aflăm dacă o informație este sau nu adevărată?

Primul lucru pe care îl facem – verificăm sursa unde am găsit informația. Dacă aceasta a apărut într-o sursă media, de asemenea o verificăm, pentru că uneori și colegii jurnaliști pot greși. Dar dacă vorbim de social media, de rețele de socializare, atunci verificăm persoana, care a lansat informația în spațiul virtual.

Cum verificăm dacă site-ul este autentic?

Căutăm pe pagina acestuia descrierea site-ului la rubrica – Despre noi. Și dacă nu găsim nicio informație – încercăm să vedem IP (IP (Internet Protocol), un protocol care asigură serviciul de transmitere a datelor, fără conexiune permanentă). Drept că acum e mai greu de găsit informații de acest gen.

De ce Google este mai eficient

Rețelele de socializare mereu își schimbă regulile. Cel mai elocvent este cazul Facebook. Pe 6 iunie Facebook a stopat toate posibilitățile de căutare avansată. Acum nu mai poți crea link-uri, hiperlink-uri pentru a face căutări avansate – de exemplu, să vezi cine pe cine urmărește, cine este în lista de prieteni sau ce prieteni comuni are. Lucru care într-o investigație de interes public ar ajuta jurnaliștii. În schimb, alte rețele de socializare – Twitter, Linkedin - sunt mult mai deschise. La fel, Google, care  cooperează cu numeroase organizații de presă. Chiar are și burse media pentru jurnaliști, fiind interesat ca resursele lor să fie utilizate cât mai pe larg. Google, cred că ar fi cel mai ușor instrument de căutare a oricăror informații. Ca să fie clar de ce Google - pentru că, spre exemplu, chiar dacă există un site media super credibil, cu investigații de zece ani vechime, uneori motorul de investigații pe site funcționează mai prost decât Google.

Ce cunoștințe elementare trebuie să posede jurnaliștii?

Sunt anumite chestii de bază pe care ar trebui să le cunoască  orice jurnalist. Să știe cum să caute informații pe Google, să poată utiliza niște extensii pe browserul Google Chrome și, în afară de aceasta, să aibă cunoștințe minime despre cum să acceseze bazele de date oficiale și neoficiale. De exemplu:  Legislația Republicii Moldova - LEXDB Parlamentul (Old), paginile web ale Guvernului, primăriilor, Biroului Național de Statistică, Băncii Naționale a Moldovei. Informații despre persoane fizice: verifică IDNP, verifică nume, prenume; Informații despre persoane juridice: Camera Înregistrării de Stat; Instanțe: Judecătorii locale și Curți de Apel, Curtea Supremă de Justiție, Cadastru etc.

Cum funcționează fact-chekingul la RISE Moldova?

Noi am adăugat standarde editoriale de fact-cheking – avem o persoană responsabilă de asta, poziționată între reporter și editor. În obligațiile ei nu intră nici documentarea investigațiilor, nici editarea lor. Ea este responsabilă doar de verificarea informațiilor, adică urmărește legătura dintre ipotezele din text și documentele în baza cărora reporterii au scris acest text. Pare un proces simplu, dar e dureros, atât  și pentru fact-cheker, cât și pentru reporter. Verificarea necesită timp, dar în situația în care noi lucrăm uneori și câte opt luni pentru a documenta o investigație de interes public, studiind zeci, sute și mii de documente, ne permitem să acordăm acestui proces câteva săptămâni. Doar ca să fim siguri că suntem ok și cu legislația, și cu cititorii. Pentru că noi nu suntem nici procurori, nici judecători – noi suntem jurnaliști și vrem să informăm publicul corect.

P.S. Exercițiu Practic la ȘSAJ