Ian Feldman: Ne-am dori să avem mai multe activităţi cu implicarea mass-media pentru popularizarea conceptului de egalitate

Ian Feldman: Campania „Oameni buni” vine ca răspuns la necesitatea de a ajuta populaţia să cunoască şi să înţeleagă ce presupune fenomenul de discriminare, cât de des îl întâlnim în R. Moldova, care este cadrul legislativ ce vine în ajutorul persoanelor discriminate şi, mai ales, ce trebuie să facem dacă am fost discriminaţi. Este o campanie care trebuia, probabil, să se desfăşoare încă acum câțiva ani, când Legea privind asigurarea egalităţii a fost votată – lucru care nu s-a întâmplat şi care a creat premize pentru apariţia prejudecăţilor, a opiniilor eronate despre prevederile ei. Ne-am pomenit astfel, în accepţie largă, în loc de o lege care vine să apere orice, subliniez ORICE persoană care se află pe teritoriul RM, cu o lege doar „a minorităţilor sexuale”, o lege „împotriva familiei tradiţionale” sau care „limitează drepturile oamenilor cu convingeri religioase”. A lupta cu aceste prejudecăţi este foarte greu, dar vital.

- Cum credeți, mass-media se implică suficient în promovarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii? În ce măsură problemele legate de egalitate și discriminare se regăsesc în politicile editoriale ale instituțiilor media din R. Moldova?

- Calificativul „suficient” încă nu cred că a fost atins. Cu siguranţă, însă, asistăm la un progres în ultimul timp. În mass-media apar cazuri răsunătoare când anumite persoane au fost discriminate. Au loc tot mai multe evenimente care urmăresc prevenirea fenomenului de discriminare, evenimente reflectate cu interes de către reprezentanţii mass-media. Şi Campania „Oameni buni”, care se desfăşoară acum, are un impact mare, materialele fiind preluate şi distribuite de mai multe canale media. În altă ordine de idei, ne-am dori ceva mai mult. Ne-am dori să avem mai multe activităţi cu implicarea mass-media pentru popularizarea conceptului de egalitate, evenimente dictate de principiul corectitudinii în raport cu publicul final. Informaţia livrată trebuie să fie corectă şi deplină.Trebuie să ne ajutăm reciproc nu doar în  informarea corectă a populaţiei, ci şi în educarea ei.

- Cum colaborați cu presa locală, pentru ca mesajele campaniilor pe care le organizați să aibă un impact mai mare?

    - Consiliul pentru egalitate este încă la început de cale, inclusiv la capitolul campanii. Cea mai sigură cale de acces a mesajului transmis populaţiei locale sunt activităţile Consiliului cu care încercăm să acoperim diferite teritorii ale țării. Organizarea evenimentelor, a lecţiilor publice, ţintite pe diferite categorii de populaţie sunt, oarecum, în vizorul presei locale şi ne bucurăm când acestea sunt reflectate pe măsura aşteptărilor. Apare, în ultimul timp, şi un interes sporit al canalelor media regionale. Unul dintre acestea a ţinut să realizeze cinci emisiuni despre discriminare, într-o perioadă scurtă de timp. La fel se întâmplă şi cu presa din stânga Nistrului, care, de asemenea, vine cu mai multe iniţiative de emisiuni în care reflectă activitatea Consiliului şi cazurile de discriminare soluţionate de acesta. Altfel spus, sunt în creştere şi interesul pentru subiectul privind discriminarea în ţara noastră, dar şi impactul campaniilor pe care le desfăşurăm.

- Cum sunt pregătiți jurnaliștii să abordeze asemenea subiecte? Cât de competenți sunt, în opinia Dvs., reprezentanții mass-media și ce le poate oferi în acest sens Consiliul?

- Întotdeauna este loc de mai bine. Discriminarea este un fenomen des întâlnit şi fiecare dintre noi poate fi subiect de discriminare pe cel puţin un criteriu. Mai rar se întâmplă ca aceste cazuri să fie observate de societate. Spre regret, astăzi mass-media de la noi se poate implica mai mult în reflectarea unei situaţii de discriminare. Corect ar fi, însă, ca ea să fie pilonul de sprijin în prevenirea acestui fenomen, prin informare, prin disiminare de informaţie, prin aderarea la unele campanii sociale menite să crească gradul de cunoaştere al populaţiei la capitolul discriminare. Consiliul are capacitatea de a organiza mai multe lecţii şi seminarii cu acest subiect. De aceste instruiri au beneficiat deja mai multe categorii de persoane cu atribuţii în domeniu: profesori, poliţişti, reprezentanţi ai APL. Ne dorim elaborarea unui program prin care şi reprezentanţii mass-media să aibă acces la instruiri, mese rotunde, seminarii unde să primească mai multă informaţie despre discriminare şi principiul egalităţii. Acest lucru ne va permite, pentru viitor, planificarea unor activităţi comune cu mass-media, crescând astfel gradul de cunoaştere, dar şi de implicare a jurnaliştilor  asupra subiectelor date.

- Aveți exemple în care jurnaliștii s-au implicat în unele situații concrete de discriminare și cu ajutorul mass-media au fost soluționate anumite probleme?

- Cazuri de rezonanţă în soluţionarea cărora să se fi implicat mass-media nu sunt sigur că au fost. A avut loc, însă, datorită interesului manifestat de reprezentanţii mass-media pentru un anumit subiect, o activizare a măsurilor întreprinse de APL în unul din raioanele ţării pentru prevenirea cazurilor similare de discriminare. Este un exemplu că se poate, că ne putem conjuga eforturile, astfel încât să sensibilizăm cât mai multă lume, sau chiar să soluţionăm anumite cazuri.
 
- În mare parte, problemele legate de discriminare sunt cauzate de o anumită mentalitate a oamenilor. Ce ar putea face presa pentru a schimba această mentalitate și a-i face pe oameni mai toleranți, mai sensibili față de nevoile altora?

- Cu riscul de a mă repeta, revin la ceea ce spuneam mai sus. Nu este suficient ca mass-media să reflecte, la nivel de ştiri, un caz de discriminare, sau o iniţiativă legislativă votată în Parlament. Este nevoie să ne pătrundem cu toţii de responsabilitate, să începem cu a ne educa pe noi înşine, ca mai apoi să influienţăm, prin cunoştinţele şi atitudinile noastre, publicul larg. Să îl „învăţăm” că se poate şi ALTFEL, că indiferent de etnie, limba vorbită, sex, statut matrimonial, cu toţii avem nişte drepturi, pe care statul este obligat să le garanteze. Noi suntem doar obligaţi să ne informăm, să ne cunoaştem drepturile, iar rolul mass-media în acest sens  este unul de importanţă maximă.
----------------------------------------
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media”.
Proiectul ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media” este implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliul pentru Egalitate.

Sursă foto: Facebook.com