Ro
En
Рy
În pofida faptului că Republica Moldova a înregistrat o îmbunătățire în clasament, RFS semnalează o serie de probleme cu care se confruntă mass-media moldovenească, printre care influența politicienilor asupra principalelor structuri media și accesul limitat la informații, care s-a agravat odată cu răspândirea pandemiei de Covid-19.
„SCHIMBAREA LA FAȚĂ” A IMPERIULUI MEDIATIC DIN MOLDOVA
Reprezentanții organizației Reporteri fără Frontiere susțin că presa din Republica Moldova este una diversă, dar „extrem de polarizată, la fel ca țara însăși, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor”. Potrivit RFS, viziunile editoriale ale principalelor instituții media sunt strâns corelate cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, lucru care devine mai evident în scrutinele electorale. Autorii clasamentului au remarcat că imperiul mass-media creat de fostul lider al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc „și-a pierdut influența”, dar în scurt timp a fost înlocuit de Partidul Socialiștilor, numit drept „un partid pro-rus” și „rival” al democraților.
Printre provocările majore cu care se confruntă mass-media moldovenească, experții enumeră concentrarea proprietății și lipsa independenței editoriale. „Pe măsură ce instituțiile media luptă între ele, într-un climat exacerbat de polarizare politică, lipsa de independență a autorității de reglementare a audiovizualului continuă să fie o sursă de îngrijorare”, semnalează RFS.
Nici la capitolul accesului la informație și relației politicienilor cu presa Republica Moldova nu este prezentată drept exemplu. „Politicienii și autoritățile deseori intimidează și hărțuiesc jurnaliștii, în timp ce problema recurentă a accesului la informații s-a agravat în timpul pandemiei de Covid-19”, scrie în raport.
JURNALISMUL, «VACCINUL ÎMPOTRIVA DEZINFORMĂRII», BLOCAT ÎN PESTE 130 DE ȚĂRI
La nivel global, datele analizate de RFS arată că jurnalismul, numit drept „principalul vaccin împotriva dezinformării”, este blocat complet sau parțial în 73% din cele 180 de țări aflate în vizorul organizației. Acestea sunt clasificate ca având un mediu „foarte grav”, „grav” sau „problematic” pentru libertatea presei.
„Jurnalismul este cel mai bun vaccin împotriva dezinformării”, a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire. „Din păcate, producția și distribuția acesteia sunt blocate prea des de factori politici, economici, tehnologici și, uneori, chiar culturali. Ca răspuns la viralitatea dezinformării transfrontaliere, pe platformele digitale și prin intermediul rețelelor sociale, jurnalismul oferă cel mai eficient mijloc de a se asigura că dezbaterea publică se bazează pe o gamă diversă de fapte stabilite”, a completat Christophe Deloire.
Datele clasamentului arată „o deteriorare dramatică” a accesului cetățenilor la informații și o creștere a obstacolelor în privința reflectării evenimentelor în știri. „Pandemia de coronavirus a fost utilizată drept motiv pentru a bloca accesul jurnaliștilor la sursele de informații și realizarea reportajelor de pe teren”, se arată în raport.
Potrivit RFS, jurnaliștilor le este din ce în ce mai greu să investigheze și să relateze subiecte sensibile, în special în Asia, Orientul Mijlociu și Europa. Totodată, Europa și America (de Nord, Centrală și de Sud) continuă să fie cele mai favorabile continente pentru libertatea presei, chiar dacă America a înregistrat cea mai mare deteriorare a scorului său la nivel regional. Europa și-a deteriorat indicatorul la capitolul „Abuzuri”, înregistrând mai multe acte de violență în Uniunea Europeană și în Balcani, comparativ cu o deteriorare de 17% la nivel mondial. Atacurile împotriva jurnaliștilor și arestările arbitrare au crescut în Germania, Franța, Italia, Polonia, Grecia, Serbia și Bulgaria.
Regiunea Europei de Est și Asiei Centrale (CEEA) rămâne pe penultima poziție în clasamentul regional, inclusiv din cauza evenimentelor din Belarus (în scădere cu 5 poziții), unde jurnaliștii „au fost supuși unei represiuni fără precedent în încercarea de a informa despre protestele masive ca răspuns la rezultatul contestat al alegerilor prezidențiale”.
Primul loc în clasament este ocupat de Norvegia, urmată de Finlanda, Suedia și Danemarca. La coada indicelui s-a clasat Eritreea.
