30 Decembrie 2015
2799 de afişări
Recent, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat studiul ”Măsurarea percepției consumatorilor de media din Republica Moldova asupra știrilor social-politice”, realizat de experții Ivan Godarsky (Slovacia) și Tamara Cărăuș (R. Moldova) în baza cercetării efectuate de Institutul de Marketing și Sondaje (IMAS). Este în premieră când se face cartografierea percepției consumatorilor de media, în scopul de a îmbunătăți accesul la știri de calitate. Lucrarea este cu atât mai binevenită astăzi, când ne confruntăm cu o ofensivă a propagandei și manipulării, atât de natură internă, cât și externă, prin intermediul mass-mediei rusești. Interlocutorul nostru ne prezintă în acest interviu instrumentele sociologice de care s-a folosit IMAS în cadrul cercetării și principalele rezultate ale studiului.
- Cum ați efectuat măsurările, ce instrumente sociologice ați folosit?
A fost vorba despre un proiect complex de cercetare, cu două componente derulate în paralel: componenta cantitativă (un sondaj naţional la care au participat 1137 persoane, de 18 ani şi peste, marjă maximă de eroare ±3.0%, sondaj realizat în perioada 23 octombrie - 5 noiembrie 2015) şi componenta calitativă, în cadrul căreia au fost realizate 6 focus-grupuri în mai multe raioane din R. Moldova – Chișinău, Cahul, Bălți, Sângerei și Orhei. La discuțiile de grup au fost invitați rezidenți din mediul urban și rural, vorbitori de limba română și rusă. Sondajul şi-a propus să cuantifice preferinţele populaţiei privind sursele de informare socio-politică, preferinţele legate de mass-media locală versus cea străină, evaluarea gradului de manipulare perceput etc. Partea de cercetare calitativă a vizat evaluarea în profunzime a percepțiilor privind modul în care sunt consumate și percepute știrile socio-politice de origine rusă şi americană în mass-media din R. Moldova.
- În linii generale, cum sunt percepute mesajele social-politice de către cetățeni?
Participanţii la discuțiile de grup consideră că deseori sursele media reflectă tendenţios ştirile din domeniul socio-politic. Pentru ei, acesta este un motiv în plus pentru a compara mereu informația pe același subiect, preluată din două – trei surse. O mare parte din cei care au participat la discuțiile de grup discută aproape zilnic mesajele social-politice cu alte persoane. Acest lucru le permite să cunoască un alt punct de vedere asupra subiectului și să-și exprime propriul punct de vedere. Unii dintre participanți au remarcat insuficiența mesajelor socio-politice în sursele mass-media locale. Principalul motiv pentru care informațiile din acest domeniu sunt reflectate deficitar este apartenența politică a instituțiilor și, de aici, interesul de a „ascunde” anumite subiecte.
- Ce au arătat datele sondajului vizavi de gândirea critică a consumatorilor de media?
Sunt multe discuţii în societate legate de fenomenul manipulării prin intermediul surselor mass-media. Dar, pentru a face ceva relevant în această direcţie, ar trebui ca o mare parte a societăţii să înţeleagă acest concept, să ştie care sunt formele şi reţetele utilizate de diferite surse. Din sondaj aflăm însă că mai puţin de două treimi afirmă că acest termen le-ar fi cunoscut. Sfera de manipulare personală este formată din indivizi care provin dintr-un spaţiu de referinţă asociat cu fenomenul manipulării – partidele şi politicienii. Apoi, procentele cele mai ridicate au fost înregistrate de persoane din imediata proximitate (membrii familiei, prieteni, cunoscuţi), dar şi şefii de la locul de muncă. Dacă trecem la nivel societal, din cei care admit că cunosc termenul de manipulare, moldovenii percep în proporţii semnificative manipularea din partea politicienilor de rang înalt din alte ţări (69%), a Uniunii Europene (61%), a marilor companii (59%), a serviciile secrete din Moldova (55%) sau cea care provine din alte ţări (55%).
- Totuși, care mass-media manipulează mai mult, potrivit respondenților acestui sondaj?
Răspunsul scurt este: toată. Răspunsul detaliat trebuie nuanţat puţin, dar concluzia principală ar fi următoarea: cu cât provenienţa sursei mass-media este percepută mai aproape de cetăţean, cu atât el va simţi într-o proporţie mai ridicată manipularea din partea ei. Mass-media din R. Moldova, fiind şi cea mai urmărită, a înregistrat 77% opţiuni în direcţia unei manipulări constante. Apoi, urmează ţările din regiune: Rusia (60%), România(50%) şi Ucraina (48%). Un loc aparte îl ocupă media din SUA pentru care expresia celor 43% de manipulare este cel mai probabil un semn al percepţiei de putere, şi nu unul real resimţit, în condiţiile în care doar 2% declară că urmăresc zilnic astfel de surse. Ponderea cea mai scăzută de manipulare este în dreptul surselor ce provin din Europa vestică: Germania, Marea Britanie, Franţa – între 25% şi 27%. Poate nu atât clasamentul surprinde aici, cât valorile extrem de ridicate înregistrate în dreptul surselor mass-media ce provin din aceste ţări.
- Cum ar trebui prevenite cazurile de manipulare, în opinia participanților la sondaj?
Majoritatea participanților la discuțiile de grup au fost de acord că mass-media trebuie să fie pedepsită pentru manipularea informaţiei. În opinia lor, instanţele care ar trebui să decidă aceste pedepse sunt: Consiliul Coordonator al Audiovizualului, o uniune a jurnaliştilor, o comisie internaţională independentă, judecătoria sau procuratura. La capitolul pedepse, ei au menţionat retragerea licenţei instituţiei media, acordarea de amenzi, privarea de dreptul de difuzare pe o perioadă de trei ani, interzicerea difuzării știrilor din domeniul socio-politic, verificarea ştirilor care urmează să fie publicate sau munca în folosul comunităţii.
- În contextul fenomenelor propagandei și manipulării, pe care le-ați cercetat, cum îi percepe societatea pe jurnaliști?
În general, participanții discuțiilor de grup consideră că mass-media nu își îndeplinește rolurile sale în societate (de a informa, a educa valori, a forma opiniile oamenilor, a menţine echilibrul în societate). Majoritatea surselor locale sunt proprietatea „cuiva interesat în politică” și fiecare instituție media este percepută ca un instrument în acest sens. Totuși, criticile din partea participanților la adresa jurnaliștilor nu sunt dure. Majoritatea caută justificări pentru jurnalişti, considerând că aceştia sunt obligaţi să îndeplinească instrucţiunile şefilor, pentru că de ei „depinde salariul pe care îl primesc”.
- Care ar fi concluziile sondajului, în baza datelor acumulate la cele două etape - cantitativă și calitativă?
Cum am menţionat şi la început, este un studiu complex ce merită a fi analizat cu creionul în mână. Este chiar dificil să ne oprim doar la câteva concluzii. Am putea începe acest demers prin a sublinia un element de climat foarte important: în ciuda diversităţii de surse media, a libertăţii de căutare pe care o oferă şi online-ul, unul din doi participanţi la sondaj s-au considerat slab informaţi sau chiar dezinformaţi. Cei mai afectaţi de acest lucru rămân a fi cei cu o educaţie scăzută şi grupurile etnice minoritare. Tot ca o amprentă puternică a acestui climat se înscrie şi fenomenul manipulării, iar cifrele înregistrate la acest capitol sunt copleşitoare: 47% se tem de manipulare; 64% s-au simţit cel puţin o dată manipulaţi, iar 37% au recunoscut că au fost în situaţia de a manipula; 70% consideră că mass-media manipulează sau face uz de propagandă, iar 81% consideră chiar că sunt şi alte entităţi (grupuri de interese, organizaţii mari etc.) care îi manipulează pe moldoveni. Este primul studiu care a diagnosticat consumul de informaţie socio-politică în funcţie de limba utilizată de sursa mass-media - aproape 80% din public pune accent, în diverse grade, pe informaţia prezentată în limba rusă (11% accesând doar informaţie în limba rusă). Generaţiile mai tinere, cele cu studii superioare sunt cele care preferă într-o pondere mai ridicată sursele de informare în limba română.
- Ce spune sondajul despre impactul pe care îl au asupra noastră sursele străine de informare?
Desigur, nu ne surprinde ponderea de 68% care declară că urmăresc zilnic surse mass-media din R. Moldova. Clasamentul este continuat de surse media din Federaţia Rusă – 36% o urmăresc zilnic, gradul de atractivitate fiind foarte ridicat. Şi asta, chiar dacă tot în dreptul acestor surse este înregistrată una din cele mai ridicate cote de percepţie în privinţa manipulării şi propagandei. Sursele mass-media din România sunt căutate zilnic de doar 14% dintre respondenţi, în timp ce cele din SUA de doar 2%. Dacă analizăm şi răspunsurile la întrebarea privind preferinţa pentru informaţie ce provine din mass-media străină (Rusia fiind detaşat preferinţa principală – 46%), înţelegem din acest capitol că impactul informaţiei ce provine din Est este semnificativ în R. Moldova.
- În linii generale, ce așteaptă consumatorii de media de la presă?
Discuțiile din cadrul focus grupurilor vin, în mare parte, să sprijine rezultatele sondajului cantitativ. Așteptările publicului față de mass-media constituie un aspect care merită să fie menționat. Chiar dacă majoritatea participanților au considerat că instituțiile media servesc intereselor cuiva, nu există dezamăgire legată de acestea. Consumatorii de știri așteaptă ca mass-media să își îndeplinească rolul informativ și, mai mult decât atât, cel valoric – de a educa opinia societății. O subliniere aparte aş face-o în privinţa necesităţii de educare-informare a publicului larg privind fenomenele care au loc prin intermediul mass-media. Studiul a arătat că cel puţin o treime nu cunosc termenul de manipulare şi în ce ar consta acesta în legătură cu materialele prezente în mass-media. De asemenea, sondajul a scos în evidenţă confuzii majore în privinţa provenienţei surselor mass-media (limba rusă fiind asociată de multe ori cu ”ştiri de la o sursă media din Rusia”).
- Cât de imuni sunt cetățenii noștri la propagandă și manipulare?
Într-o societate în care individul se simte mai degrabă lipsit de informaţia necesară, în care face confuzii privind provenienţa locală sau străină a surselor mass media, dezamăgirile produse de politicieni s-au transformat rapid în percepţia că aceştia manipulează cetăţenii tot timpul, iar mass-media este instrumentul utilizat în acest sens, instrument ce nu mai are independenţa necesară faţă de politicieni. Trăind în acest climat, fenomenul şi proporţiile contagiunii sunt poate de înţeles: moldovenii percep manipularea la fiecare pas, în proporţii foarte mari, fie că e vorba despre actori externi (politicieni străini, organizaţii internaţionale), actori interni (politicieni, mass-media) sau chiar membrii familiei sau oameni apropiaţi.
- Organizațiile de media pun accent în ultimii ani pe educația mediatică a populației, ca formă de contracarare a efectelor nocive ale propagandei și manipulării. Ce recomandă studiul în acest sens?
Într-adevăr, accentele trebuie mai mult puse în direcţia informării şi educării populaţiei în privinţa conceptelor de manipulare, propagandă şi oferirea de cât mai multe exemple. Fără un bagaj de cunoştinţe, de instrumente critice cu care cetăţeanul să fie înzestrat, va fi foarte greu să depăşim stadiul actual al lucrurilor. Deja s-au făcut unii paşi în privinţa transparenţei patronatului instituţiilor mass-media şi asta probabil va reduce considerabil confuziile actuale în privinţa provenienţei informaţiei; cu condiţia ca această informaţie să fie mediatizată suficient de mult şi cu o anumită periodicitate. Limba desigur că este un instrument principal de consum media, iar aici statul ar trebui să ia măsuri de amploare pentru a-şi proteja şi promova până la urmă propriile interese. Am văzut importanţa, preferinţele şi impactul generat de informaţia în limba rusă, iar aceste rezultate ar trebui foarte serios analizate. Tot statul cred că ar putea avea o anumită politică în privinţa mass-mediei sub aspectul încurajării independenţei măcar a unor surse; în acest moment, cel puţin sub aspectul percepţiilor, trăim într-un mediu contaminat de percepţia că suntem manipulaţi de aproape toate sursele la care avem acces.
Foto: sursă RFE