Jurnaliştii despre “revoluția Twitter” (7 aprilie 2009)

7 aprilie nu este o simplă dată pentru cetățenii Republicii Moldova. Despre revolta din 7 aprilie 2009, numită și “revoluție Twitter”, s-a relatat în ştiri şi reportaje, au fost scrise cărţi, s-au montat filme. Am încercat să aflăm de la jurnaliștii care şi-au riscat viaţa, transmiţând informaţii chiar din epicentrul evenimentelor, cum au fost reflectate acestea în mass-media din Republica Moldova în perioada respectivă.

Concluzia intervievaţilor ar fi următoarea: cu cinci ani în urmă, în mare parte, mass-media apropiată guvernării (de atunci, n.r.) a reflectat tendențios sau nu a reflectat deloc evenimentele din 7 aprilie. Printre puţinele canale mass-media, care au adus publicului informaţie corectă şi echidistantă despre ceea ce se întâmpla, erau doar câteva ziare, Internetul și foarte puține posturi de Radio şi TV.
 
Redactorul-șef al ziarului ”Jurnal de Chișinău” Rodica Mahu, care pe data de 10 aprilie 2009 a fost răpită din stradă de către poliţişti în civil, îşi aminteşte că pe atunci era foarte puțină presă liberă. ”Oleg Brega și reporterele de la “Jurnal” au făcut un jurnalism polivalent din punct de vedere al mijloacelor utilizate. S-a reflectat atât, cât s-a putut”.

Rodica Mahu a mai opinat că mulţi colegi de breaslă au avut o atitudine “servilă” față de autoritățile de atunci. “A fost și rămâne o mostră de servilism atitudinea și prestația colegilor noștri din ”organe”, care nu au protestat nici la nivel de istituţie, persoană, asocieri de mici grupuri. A existat un fel de supunere guvernării lui Voronin. S-a tăcut, s-au spus minciuni. Am în vedere TVM și toate celelalte structuri angajate de stat”.
 
Analizând aparițiile în presă după data de 7 aprilie, Rodica Mahu este de părere că jurnaliștii ar trebui să depună mai mult efort pentru a limpezi lucrurile. ”După cinci ani care au urmat, dincolo de senzații, nu a căutat nimeni prea mult ca să afle niște adevăruri (…). Mă întreb dacă am făcut tot posibilul. Poate să facem un dosar paralel, ceea ce nu a făcut comisia Nagacevschi?”, a opinat Mahu.
 
La rândul său, jurnalistul Oleg Brega, pe atunci reporter al postului „Jurnal TV”, care a fost bătut pe 8 aprilie 2009 în spatele clădirii Guvernului de către poliţişti, a avut o atitudine critică în privința modului în care a relatat presa evenimentele din 7 aprilie. ”Au reflectat, nu pot să zic tendențios, aproape complice cu regimul, tăcând despre ilegalități, despre evenimentele din piață, ceea ce era o formă de manipulare şi dezinformare. Se difuzau, în special, filme de propagandă, ale lui Constantin Starîș. Se spunea: “Uite, ce răi sunt cei din opoziție, ia uitați-vă cum au venit ocupanții fasciști, influența americană, teroriștii sârbi” etc. În opinia lui Brega, “Pro TV” a reflectat echilibrat și echidistant, dar puțin timp, doar în programele de știri; “Jurnal TV” a fost urmărit preponderent pe Internet, iar ziarele erau citite prea puţin. 
 
Intervievatul Oleg Brega nu are o părere bună nici despre mass-media de astăzi. ”În prezent avem mai multă mass-media, o explozie de posturi de Radio şi TV pe piață, dar majoritatea lor sunt controlate de oligarhi, care au conexiune în politică, deseori pe lângă guvernare. Chiar dacă sunt o armată mai mare și au mai multe tribune de exprimare, am avut chiar recent un exemplu, când a fost devastat un orășel de corturi din Piața Marii Adunări Naționale fără niciun jurnalist de față”, a conchis Brega.
 
Atât Oleg Brega, cât și Rodica Mahu, au acționat în judecată polițiștii care i-au agresat. Potrivit acestora, polițiștii vizați continuă să activeze în organele de drept, fiind inițial eliberaţi, iar ulterior, restabiliți în funcții.
 
Evenimentele din 7 aprilie au lăsat o amprentă și asupra ziaristului Vitalie Ciobanu. ”Era o stare de groază, de teroare, de disperare. Nu puteam să credem că ne întoarcem în Uniunea Sovietică, într-o juntă militară, cam asta începea să devină regimul lui Voronin, care până atunci cochetase cu Europa, dar după asta și-a arătat colții. Așa cum face Putin în acest moment în fața lumii civilizate”, a spus Ciobanu.

Ziaristul susține că pe atunci presa oficială nu și-a onorat obligațiunile meseriei. ”Era regimul Voronin, presa era cenzurată. În timp ce în centrul Chișinăului aveau loc proteste, urmate de acţiunile de violenţă, televiziunea publică transmitea conform grilei obişnuite - emisiuni pentru copii, concerte, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic”, povesteşte jurnalistul.
 
Vitalie Ciobanu consideră că Internetul a jucat unul dintre cele mai importante roluri în informarea cetățenilor. “Presa adevărată, care nu și-a trădat misiunea și statutul deontologic, cred că era mai curând cea neoficială. Mai active și oneste au fost puținele ziare independente, grupuri şi echipe de jurnaliști, care au relatat de la fața locului. Despre cele întâmplate s-au realizat filme, au fost  folosite ca și marturii pentru procese. Şi totuşi, doar grație Internetului ne-am putut atunci informa cel mai corect și veridic asupra celor întâmplate”, a subliniat Vitalie Ciobanu.
 
Potrivit studiului ”Monitorizarea mass-media în perioada post-electorală: Reflectarea protestelor din 6 şi 7 aprilie de către posturile TV din RM”, elaborat de către Centrul pentru Jurnalism Independent în 2009, „majoritatea posturilor TV monitorizate au avut un comportament ce nu a întrunit standardele profesionale, fiind încălcate flagrant principiile etice şi deontologice de reflectare a conflictelor”.

Cele mai multe încălcări s-au constatat la cele trei posturi cu acoperire naţională şi cvasinaţională (Moldova 1, Prime TV şi NIT) şi unul cu acoperire regională (N4). ”Prezentarea selectivă a ştirilor, informarea neobiectivă asupra motivelor şi modului în care s-au derulat evenimentele, citarea unei singure părţi şi neincluderea surselor de alternativă, manipularea textului şi a imaginilor, toate acestea au făcut ca telespectatorii posturilor Moldova 1, NIT, N4 şi Prime TV să aibă acces doar la informaţie unilaterală, tendenţioasă, prezentată din perspectiva autorităţilor publice centrale”, se mai spune în raport.

Sursa foto: http://www.infoprut.ro/