Eşti aici

Jurnaliști și reprezentanți ai societății bat alarma: căutarea hotărârilor judecătorești după nume, din nou în pericol. Explicațiile autorităților

26 Aprilie 2019
1761 de afişări
Subiectul căutării actelor judecătorești după numele părților din dosar a revenit în atenția publică după ce Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) a actualizat interfețele paginilor web ale zece instanțe de judecată, de apel și de fond. Mai multe instituții de presă au relatat despre faptul că odată cu noile modificări nu mai este posibilă căutarea hotărârilor judecătorești după numele părților din dosar. Elena Corolevschi, directoarea adjunctă a AAIJ, a explicat că motorul de căutare nu a fost eliminat, ci doar redenumit în „Conținut”. Pe de altă parte, temerile reprezentanților societății civile, dar și ale jurnaliștilor rămân valabile după ce Centrul Național privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a recomandat din nou Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să revadă Regulamentul de publicare a hotărârilor judecătorești.

„Modificările respective au fost făcute odată cu lansarea unei noi versiuni a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), în baza recomandărilor obținute inclusiv de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, a precizat Elena Corolevschi pentru Media-azi.md.

Până în prezent au fost schimbate trei pagini ale curților de apel și șapte pagini ale instanțelor de judecată de fond, din totalul de 15: Curtea de Apel Bălți, Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Cahul, Judecătoria Bălți, Judecătoria Drochia, Judecătoria Edineț, Judecătoria Soroca, Judecătoria Cimișlia, Judecătoria Comrat, Judecătoria Cahul.

Atât reprezentanții AAIJ, cât și un avertisment plasat paginile web ale acestor instanțe de judecată precizează că, deocamdată, utilizatorii ar putea identifica probleme tehnice atunci când vor încerca să găsească hotărârile pe care le caută. „În legătură cu prelungirea perioadei de testare experimentală a noului Program Integrat de Gestionare a Dosarelor până la 15 iunie 2019 și desemnării instanțelor judecătorești-pilot suplimentare în vederea testării Sistemului Informațional Judiciar, informația pe paginile web ale instanțelor judecătorești, care se extrage din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor poate fi reflectată incomplet sau cu unele devieri. Cerem scuze pentru inconveniențele create”, se arată paginile web modificate.

Potrivit angajaților AAIJ, în curând va fi modificată și pagina web a Curții de Apel Chișinău.

Temerile experților rămân însă valabile, după ce acum circa doi ani autoritățile au scos posibilitatea căutării după nume și prenume a actelor judecătorești sub pretextul protecției datelor cu caracter personal. În noiembrie 2017, după ce inițiativa a fost criticată de experți, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, motorul de căutare a fost restabilit pe portalul instanțelor naționale de judecată.

„Într-adevăr, rubrica «Conținut» pare să permită în continuare identificarea și părților dosarului, deși răspunsul AAIJ de acum două zile era diferit (răspuns oferit Ziarului de Gardă – n.r.). Temerea noastră rămâne însă valabilă. Rezultatele căutării de la această rubrică pot fi în orice moment modificate, astfel încât să fie manipulat ceea ce apare. În orice moment, rubrica «Părțile» de la rezultate poate să dispară. Dacă la un moment dat CSM acceptă să revadă Regulamentul de publicare a hotărârilor judecătorești, atunci interfața nouă a site-urilor este deja pregătită și va afișa la această rubrică cu totul alte detalii ale dosarului, dar nu părțile”, explică Ilie Chirtoacă, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Potrivit lui, această schimbare în mod automat îngreunează rezultatele căutării. „Dacă scriem Serviciul Fiscal sau Cancelaria de Stat la motorul de căutare după sistemul anterior, obțineam dosarele în care aceste entități au calitatea de parte a unui proces. Urmând logica sistemului nou, acesta ne va oferi toate litigiile în care sunt menționate Fiscul sau Cancelaria de Stat, indiferent dacă sunt părți ale unui litigiu. Astfel, numărul rezultatelor și procesul de triere va îngreuna identificarea hotărârilor pe care le căutăm”, punctează juristul.

Reprezentantului CRJM sesizează că cel puțin ciudat faptul că aceste modificări au fost făcute în paralel cu o solicitare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în martie 2019. Potrivit acelei adresări, pe parcursul lunii martie, Centrul a emis două decizii în baza plângerilor unor cetățeni. „CNPDCP a recomandat CSM revizuirea Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, în partea ce ține de publicarea în hotărârile judecătorești a numelui, prenumelui părților și altor date cu caracter personal. Centrul a apreciat critic practica instanțelor judecătorești de a face publice numele și prenumele justițiabililor prin intermediul PIGD și pe portalul web național al instanțelor de judecată sau, după caz, pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, atunci când aceste date sunt suficiente pentru identificarea și asimilarea subiectului datelor cu conținutul hotărârilor/informațiilor publicate pe portal”, se arată în decizia CSM emisă pe 26 martie.

Atunci, Consiliul a explicat că publicarea hotărârilor judecătorești se face în conformitate cu Legea privind organizarea judecătorească, Legea privind accesul la informație, Legea privind protecția datelor cu caracter personal, precum și cu Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat în octombrie 2017. Acea versiune a regulamentului a fost aprobată inclusiv după un protest al jurnaliștilor și al societății civile.

„În 2014, 2017 și, iată, în 2019, CNPDCP tot încearcă să revină la propunerea excluderii numelui părților/anonimizării lor”, a conchis Ilie Chirtoacă.

Atât juriștii CRJM, cât și jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au expediat solicitări de informație la CNPDCP pentru a afla detalii despre solicitarea adresată CSM, cât și despre recomandările adresate AAIJ.