Eşti aici

Jurnaliștii și consumatorii de media din autonomia găgăuză s-au pomenit ostatici ai politicienilor locali

02 Martie 2016
1185 de afişări

Societatea civilă este îngrijorată de consecințele pe care le-ar putea avea adoptarea, la 1 martie 2016, în prima și a doua lectură, de către Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a proiectului de lege ”Cu privire la televiziune și radio”. Declarații în acest sens au făcut în cadrul unei conferințe de presă reprezentanții a trei organizații neguvernamentale – Centrul de Tineret „Piligrim Demo”, Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Aceștia au solicitat bașcanului Irina Vlah să nu promulge legea, întrucât documentul are nevoie de îmbunătățiri.

Potrivit reprezentanților societăți civile, adoptarea acestei legi ar urmări limitarea activității editoriale a Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu” și a libertății de exprimare în regiune. În opinia directorului executiv al Centrului de Tineret „Piligrim Demo”, Mihail Serkeli, această lege contravine principiilor de funcționare a unei companii publice. ”Vrem să atenționăm că APG nu a respectat transparența în luarea deciziilor și nu a invitat specialiști din domeniu pentru a se consulta pe marginea proiectului de lege. Considerăm că audierile publice organizate de Adunare nu au fost efectuate conform prevederilor legislației în vigoare”, a menționat Mihail Serkeli.

În aceeași ordine de idei, Zinaida Gheață, coordonatoare de programe în Departamentul politici și legislație media al CJI a remarcat că în acest caz au fost încălcate mai multe acte normative. „Adoptarea acestui proiect de lege încalcă Legea privind libertatea de exprimare - atât a mass-mediei, prevăzută în art. 4, cât și libertatea publicului de a fi informat (art. 6). De asemenea, la 26 februarie, când a avut loc ședința CO a GRT, la care s-a anunțat că televiziunea publică va intra în șomaj tehnic pe o durată de trei luni, a fost încălcat Codul muncii, art. 80, care prevede că șomajul tehnic reprezintă ”imposibilitatea temporară a continuării activității de producție de către angajatorul unității sau de către subdiviziunea interioară a acesteia pentru motive economice obiective”. Nu este în competența CO să declare șomajul tehnic, acesta trebuia să fie anunțat de către director. Angajații nu se supun CO, ci nemijlocit directorului companiei publice. De asemenea, se încalcă mai multe articole din Codul Audiovizualului”, a explicat Zinaida Gheață.

Directorul API, Petru Macovei, a atras atenția că nu este pentru prima oară când  Consiliul de Observatori al GRT încalcă legislația locală și a reamintit că hotărârile acestui consiliu au fost contestate de mai multe ori în instanță și chiar anulate, prin hotărârea instanțelor judecătorești. „În mare parte, această lege preia multe prevederi din Codul audiovizualului la nivel național, dar conține și prevederi care declară doar formal libertatea de exprimare și libertatea editorială a companiilor de radio și televiziune. Chiar dacă acest lucru este garantat, totuși, în aceeași lege, Compania Publică regională de televiziune și radio este obligată să difuzeze gratuit toate ședințele Adunării Populare, toate ședințele Comitetului executiv din Găgăuzia, toate congresele deputaților, toate dezbaterile publice organizate de administrațiile publice locale, mitingurile, demonstrațiile, procesiunile, slujbele religioase. Deci, pe de o parte, este garantată libertatea editorială, pe de altă parte, televiziunea și radioul public sunt obligați, conform acestei legi, să transmită până și serviciile religioase”, a declarat expertul. Petru Macovei a evaluat situația de la GRT ”de o gravitate foarte mare”. ”Noi efectiv la Comrat nu vom mai avea radiodifuzor public regional, în momentul în care această lege își va face efectele juridice. În acest moment, constatăm că jurnaliștii companiei publice, dar și toți consumatorii de produs media din regiunea s-au pomenit în situația unor ostatici ai politicienilor locali, care urmăresc propriile interese”, a afirmat directorul API.

Reprezentanții celor trei organizații au cerut bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, să nu promulge această lege și să o întoarcă APG pentru îmbunătățiri.

Precizam că, președinta Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu”, Anna Harlamenco, și-a prezentat demisia, luni, 29 februarie, iar la 1 martie, APG a aprobat cererea de demisie a directorului televiziunii publice regionale, Stepan Piron.