Jurnalismul de investigație premiat la “Cronograf”

Jurnalista Alina Radu (Ziarul de Gardă), pentru al doilea an consecutiv, a devenit câstigătoarea Premiului I la secțiunea Producții Locale în cadrul Festivalului Internaţional de Film Documentar „Cronograf”, ediția a XII-a. Iar Pavel Păduraru (Timpul de dimineață) s-a învrednicit de premiul special Curaj TV, la aceeași secțiune. Autorii documentarelor au fost apreciați pentru atitudinea și perseverența de care au dat dovadă la realizarea filmelor.
 
Leontina Vatamanu, director artistic al Festivalului Internațional de Film Documentar (FIFD) “Cronograf”, OWH Studio, a remarcat pentru Media Azi că cele nouă lucrări înscrise la secțiunea Producții Locale în acest an de către studiourile independente din R. Moldova s-au remarcat “printr-un salt calitativ și o abordare mai profesionistă a genului documentar, fie pe direcția documentarului de televiziune, fie pe cea a documentarului experimental”. 
 
Documentarul “Elitocid la Panta de Sus” (regie Alina Radu, imagine Denis Rusu) aduce publicului o filă tragică din istoria poporului nostru și anume, deportările. Autorii filmului au mers pe urmele mărturiilor despre Ioan Bâtcă, pictor, sculptor, discipol al lui Alexandru Plămădeală . Făcând parte din elita culturală a Basarabiei interbelice, Ioan Bâtcă a fost arestat printre primii de către NKVD. “Documentarul este o cercetare despre o persoană dispărută în 1941. E un subiect istoric, dar munca depusă a fost chiar de investigație, căci am filmat în Federația Rusă, unde a fost extrem de complicat să lucrăm. Filmările au fost făcute pe furiș, instituțiile oficiale ne-au închis deseori ușa și au refuzat să discute cu noi, la fel, și oamenii simpli se temeau să ne vorbească”, susține Alina Radu. Jurnalista a ținut să precizeze că a dorit să realizeze acest film, pentru că deocamdată nimeni nu a scris și nu a realizat vreun film despre sutele de basarabeni din diverse raioane ale Moldovei, care au fost omorâți în anii ”40 în Tatarstan, pe insula Sviajsk, despre care nu se știa nimic până acum. “Am dorit să arăt cum înteleg eu deportările – ucidere a elitelor, de aici și titlul documentarului”, a mai spus Alina Radu.
 
Directorul de imagine al filmului, Denis Rusu, afirmă că pe traseul Chișinău-Moscova-Kazan-Verhnii Uslon-Sviajsk a descoperit un șir de istorii cutremurătoare. “Pentru mine ca istoric a însemnat mult să ajung pe insula Sviajsk, locul în care și-au găsit sfârșitul cei care au fost ridicați de pe meleagurile noastre. Sunt mândru de produsul pe care l-am realizat, pentru că nu e numai un documentar. E istorie”, a spus Denis Rusu.
 
Jurnalistul Pavel Păduraru (“Timpul de dimineață”) a avut motivele sale pentru a se lansa în documentaristică. “Am ales filmul, în timp ce lucram la un subiect despre escrocheriile imobiliare şi constatasem că aceste infracţiuni sunt şi au fost protejate de persoane influente din instituţiile de drept în toate guvernările pe care le-a avut R. Moldova de la proclamarea independenţei încoace. Confruntându-mă cu un pericol social extrem de serios, m-am gândit că un articol de ziar care se citeşte şi se uită repede nu este suficient pentru a scoate la iveală această problemă. Am apelat la documentaristisă pentru că imaginea are un impact mult mai mare în special în acest caz şi pentru că multe dintre victimele escrocilor imobiliari sunt persoane fără carte”, ne-a povestit Pavel Păduraru.

Documentarul “La hanul morții” (episodul 0), semnat de Pavel Păduraru și  operatorul Sandu Tarlev, este despre artista Marica Balan, care, în ultimul an de viaţă, a povestit, în premieră, cum a ajuns la azilul de bătrâni, unde a petrecut 13 ani, fiind victima unei escrocherii. “Protajoniştrii filmului sunt un fost poliţist şi un medic de familie, acuzaţi de escrocherie în proporţii deosebit de mari, dar care deocamdată se află la libertate şi pot influenţa martorii şi victimele. Potrivit poliţiei, aceştia ar fi deposedat de apartamente circa 20 de persoane, o mare parte a cărora au murit sau au dispărut în scurt timp după ce au rămas pe drumuri”, a precizat Pavel Păduraru.
 
Menționăm, că Festivalul “Cronograf” s-a aflat în vizorul mass-media. Directoarea  OWH Studio a menționat că în acest an presa a fost mult mai activă ca de obicei. “La conferința de lansare a festivalului a fost aglomerație de camere de luat vederi și de microfoane. Am avut și multe solicitări de obținere a acreditărilor pentru reflectarea Festivalului în mass-media. Ceea ce ne-a bucurat cel mai mult este faptul că am reușit să lansăm propria publicație – “Cronica de cronograf”, care a apărut zilnic pe durata festivalului și a reflectat cele mai interesante momente ale evenimentului”, ne-a relatat Leontina Vatamanu. Publicația a inserat pe lângă cronicile de film, impresii de la proiecțiile de film, interviuri cu producătorii / autorii filmelor proiectate la festival.
 
Ce-a dea XII-a ediție a FIFD “Cronograf” s-a desfășurat în perioada 12-18 mai, la Chișinău. În competiţia finală au participat 18 documentare din 15 țări la Secțiunea Principală, 12 filme din 5 ţări la Secţiunea CadRO şi 9 lucrări de la studiouri independente din R. Moldova la Secțiunea Producții Locale, iar la Secțiunea Un LIKE pentru documentar au fost proiectate 5 filme. Marele Premiu şi Trofeul Festivalului, în valoare de 2500 de euro, i-a revenit filmului “CARDIOPOLITICA” (Rusia).