Libertatea fiecăruia dintre noi se termină acolo, unde încep drepturile altei persoane

Proprietarii/editorii portalurilor informative ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a modera comentariile utilizatorilor și să țină cont de normele deontologice, recomandă Raportul de monitorizare ”Evaluarea discursului instigator la ură în media online”, realizat de CJI în 2015. Același studiu relevă că închiderea totală a spațiului pentru comentarii nu este o soluție recomandabilă, întrucât, fiind lipsiți de posibilitatea de a-și exprima opinia, utilizatorii ar putea fi descurajați să mai folosească portalul respectiv drept sursă de informare. În aceste condiții, proprietarii/editorii portalurilor informative ar trebui să găsească soluții privind gestionarea comentariilor, pentru a nu prolifera discursul de ură. La rândul lor, consumatorii de media ar trebui să fie mai responsabili și să raporteze cazurile de instigare la ură.

Dumitru Ciorici, cofondatorul portalului agora.md, susține că la nivel mondial există dilema dacă trebuie sau nu trebuie reglementat Internetul. Totuși, în opinia sa, reglementarea ar însemna o metodă de control a mass-mediei și ar minimaliza efectul mesajului jurnalistic.
În calitate de manager media, Dumitru Ciorici susține că în urmă cu șase ani s-a ciocnit pentru prima oară de necesitatea moderării comentariilor. „Era în 2009, în timpul protestelor din centrul capitalei. Atunci singura modalitate de a urmări ce se întâmplă în țară era media online și, brusc, Unimedia.md, de la 7 mii de vizitatori pe care îi avea în mod obișnuit, a ajuns până la 30 de mii de vizualizări. Numărul persoanelor care au început să se informeze de pe Internet a crescut de două, trei ori și toți acești oameni au simțit nevoia să-și canalizeze gândurile în mediul online, astfel au apărut foarte multe comentarii”.
Dumitru Ciorici mai spune că la instituția pe care o conduce a fost elaborat atunci un regulament în baza căruia jurnaliștii urmau să modereze comentariile care discriminau în bază de naționalitate, rasă, etnie, orientare sexuală, cele care incitau la violență sau recurgeau la atacuri la persoană, comentariile care conțineau spam (mesaje fără vreo legătură cu tema discutată pe forum) și cele trimise în multiple exemplare, pentru că transformau forumul în monolog sau dialog.
Managera portalului Moldova.org, Oxana Greadcenco, constată că cel mai des asemenea comentarii vizează materialele jurnalistice care se referă la naționalitate și etnie. „Mai frecvent se întâmplă ca acest gen de comentarii să apară pe rețelele de socializare unde distribuim articolele noastre, în special, pe Odnoklassniki”. Deși, în redacția în care lucrează nu există un regulament privind moderarea comentariilor, Oxana Greadcenco susține că jurnaliștii de la Moldova.org le monitorizează. „Atunci când anumite comentarii trezesc suspiciuni, discutăm în redacție și, dacă e cazul, le ștergem”. În ceea ce privește modalitățile de combatere a discursului de ură în media online, Oxana Greadcenco afirmă că „singura soluție e să fie blocat utilizatorul/IP-ul care generează asemenea comentarii și să existe o persoană responsabilă de monitorizarea comentariilor”.
Din 2009, în Republica Moldova funcționează Consiliul de Presă, o structură independentă în raport cu administraţia publică, mediul politic și de afaceri, care contribuie la responsabilizarea presei. Instituția în cauză, fie se autosesizează, fie este sesizată de către consumatorii de media, atunci când aceștia reperează mesaje și materiale jurnalistice care conțin discurs de ură. Georgeta Stepanov, membră a Consiliului de Presă și decan al Facultății de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM, este de părerea că în ultimul timp cetățenii au devenit mai activi în acest sens. “Oamenii încep să se obișnuiască cu ideea că au dreptul de a se proteja în fața mass-mediei”. Potrivit Georgetei Stepanov, an de an numărul cererilor parvenite la Consiliul de Presă a crescut - de la 10 cereri în primul an de activitate, până la 42 de cereri în prezent.
Expertul în legislația media, Ion Bambuleac, susține că există un șir de reglementări naționale și internaționale privind contracararea discursului de ură. Referitor la limita între libertatea de exprimare și discursul instigator la ură, Ion Bambuleac amintește că art. 10 al Convenției europene a drepturilor omului prevede libertatea de exprimare, iar art. 17 al aceleiași convenții interzice abuzul de drept și impune obligația de a păstra o anumită limită.
Potrivit expertului, Ministerul Tineretului și Sportului a creat un comitet național pentru campania împotriva discursului instigator la ură, “No hate speech Moldova”, care încearcă prin acțiuni de prevenție, flash-moburi, seminare să prevină fenomenul în rândul tinerilor. Cazurile de instigare la ură pot fi semnalate și la Consiliul Nediscriminare și Linia Nediscriminare. În opinia sa, responsabilitatea privind discursul de ură o poartă atât jurnaliștii, cât și consumatorii de media, care trebuie să înțeleagă că ”libertatea fiecăruia se termină acolo, unde încep drepturile altei persoanei”.
Totodată, experții CJI, care au elaborat raportul de monitorizare a discursului instigator la ură în media online, recomandă ca fiecare redacție să dispună de principalele resurse - Codul Deontologic al Jurnalistului și „Ghidul de stil cu norme etice”, în variantă electronică sau print, astfel ca jurnaliștii și responsabilii de conținutul site-urilor să poată verifica, atunci când au dubii, corectitudinea exprimării și deontologia comentariilor. De asemenea, este necesară instruirea sistematică a jurnaliștilor, pentru a-i ajuta să depisteze mesajele și expresiile instigatoare la ură din comentariile utilizatorilor.
_________________
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare”, implementat de CJI cu suportul financiar al organizației partenere Civil Rights Defenders din Suedia. Conținutul raportului nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.