Mai multe ONG-uri au lansat o iniţiativă privind controlul asupra integrităţii demnitarilor publici

Investigațiile jurnalistice reprezintă o sursă importantă pentru inițierea unor dosare de către instituțiile statului abilitate să verifice integritatea persoanelor publice, însă impactul lor este mic. Despre efectul anchetelor ziaristice şi capacitatea structurilor de stat de a finaliza cazurile dezvăluite de presă s-a vorbit în cadrul mesei rotunde „Implicarea societății civile în promovarea integrității în serviciul public”.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, crede că multe schimbări în ţară au avut loc datorită presiunii societății civile și a presei asupra autorităților. „Dacă e să comparăm eficiența societății civile și a guvernanților, scorul sigur nu va fi în favoarea guvernanților noștri”, a menţionat Petru Macovei.

Totodată, directorul API e de părerea că în ultimii ani jurnaliştii au început să facă investigații mai profesioniste: „Sunt și texte scrise la comandă, și alte lucruri mai puțin plăcute pentru noi, breasla jurnalistică, dar avem şi investigații foarte bine documentate”. Expertul şi-a exprimat regretul că, deşi apar investigații jurnalistice foarte bune, dincolo de cutremurul mediatic pe care îl provoacă nu se întâmplă mari schimbări. „Efectul poate fi de bombă mediatică, pentru că jurnaliștii deconspiră scheme de corupție, conflicte de interese, însă impactul este slab, deocamdată”, a opinat Petru Macovei.

Preşedinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, s-a referit la faptul că mulţi demnitari publici, subiecţi ai investigaţiilor de presă, au rămas neclintiţi în funcţii. „Mulţi dintre cei despre care am scris ocupă în continuare posturi de conducere în Guvern şi în alte instituţii de stat”. Jurnalista susține că în ultimii doi ani presa a devenit mai vigilentă în ceea ce priveşte supravegherea integrității demnitarilor publici.

„Multe investigații jurnalistice s-au transformat în campanii publice, de exemplu anchetele ce vizează averile judecătorilor şi ale înalţilor funcţionari şi schemele de corupţie în care sunt implicaţi aceştia”, a precizat Cornelia Cozonac. Ea a menţionat că au existat şi reacţii ale autorităţilor la unele investigaţii jurnalistice, dar niciun dosar nu a fost finalizat: „Sunt articole bine documentate, cu probe, dar organele de drept pornesc anchete doar de ochii lumii, să demonstreze că reacţionează, însă cazurile nu ajung în judecată”.

Vicepreședintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Victor Strătilă, a recunoscut că, în multe cazuri, instituția pe care o reprezentă a iniţiat controale în baza investigațiilor jurnalistice, dar în majoritatea cazurilor funcţionarii vizaţi n-au fost sancţionaţi, din cauza legislației imperfecte, atribuțiile comisiei sunt limitate. Potrivit lui Strătilă, CNI riscă să se transforme în „autoritate fără autoritate”.

„Codul Contravențional prevede trei luni pentru aplicarea sancțiunii contravenționale. Până se scrie în presă despre un eventual conflict, care s-a produs cu vreo două luni în urmă, până inițiem noi un control, până trimitem la Centrul Național Anticorupție – termenul a expirat și, practic, munca noastră este în van”, a declarat vicepreședintele CNI. Victor Strătilă a vorbit despre necesitatea de a adopta un proiect de lege ce ar putea îmbunătăți funcționarea comisiei. El a precizat că în Parlament este înregistrat un asemenea proiect, dar încă nu a ajuns să fie examinat. Funcţionarul s-a plâns şi de faptul că CNI nu are personal suficient. „Unii angajați au plecat din cauza salariului mic, în comparație cu alte instituţii antrenate în lupta cu corupția. În prezent din necesarul de 18 unităţi de personal, avem doar opt, dintre care trei sunt șefi, iar trei persoane sunt angajate recent”, a spus vicepreședintele CNI.

În cadrul mesei rotunde, mai multe organizaţii obşteşti, între care Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, ADEPT, Fundaţia Soros-Moldova au lansat o nouă inițiativă civică ce îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.

Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISI) este, de fapt, reformatarea Initiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) în cadrul căreia aceleaşi organizaţii au monitorizat candidaţii la alegerile parlamenatre din 2009 şi 2010.